„Tentativă de sinucidere a fostului premier român Adrian Năstase”, a titrat publicaţia britanică BBC online, explicând apoi că Năstase s-a împuşcat în gât, „în timp ce poliţia ajunsese la locuinţa sa ca să îl ducă la închisoare”. Publicaţia contină să relateze că „Năstase, care a deţinut funcţia de prim-ministru în perioada 2000-2004, a fost condamnat pentru că a strâns ilegal aproximativ 1,5 milioane de euro pentru campania sa în cadrul alegerilor din 2004. El a precizat că acuzaţiile care i s-au adus au fost motivate politic”.
Publicaţia britanică precizează că Năstase este cel mai important politician condamnat de justiţia din România după căderea comunismului în 1989″.
BBC preia şi declaraţiile Laurei Ştefan, expertă în probleme de combatere a corupţiei pentru think-tank-ul Expert Forum, care declarase anterior agenţiei AFP că „acest verdict deschide o nouă eră pentru justiţia din România, ţara în care judecătorii nu se vor mai teme să-i condamne pe oamenii puternici, cu influenţă„. „În anii recenţi, Uniunea Europeană a făcut presiuni asupra României pentru anihilarea corupţiei în rândul reprezentanţilor statului”, adaugă publicaţia.
UE a făcut presiuni asupra Românieipentru combaterea corupţiei endemice
Cu titlul „Fostul prim-ministru român s-a împuşcat”, The Telegraph, citându-l pe actualul premier Victor Ponta, informează la rândul său că „un fost premier român s-a împuşcat şi s-a rănit miercuri, la câteva ore după ce instanţa supremă a decis că trebuie să ispăşească o sentinţă de 2 ani de închisoare pentru corupţie”. Publicaţia britanică precizează apoi, citând surse de presă din România, că Năstase „s-a împuşcat în gât.”
The Telegraph menţionează apoi câteva dintre declaraţiile avocatului lui Năstase, Ion Cazacu, care a spus că vorbise cu fostul premier după ce primise sentinţa, miercuri după-amiază, şi că Năstase era „calm şi responsabil”, iar după ce l-a vizitat şi la spital, era „conştient”.
Publicaţia britanică face însă şi o comparaţie mai neobişnuită între modul în care s-a judecat procesul fostului preşedinte comunist Nicolae Ceauşescu şi procesul lui Adrian Năstase, scriind că „Năstase i-ar putea urma, în cărţile care stabilesc recorduri, dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu, care a fost arestat, ţinut după gratii pentru scurt timp şi executat de un pluton de execuţie împreună cu soţia lui, Elena, în 1989, după 25 de ani cât a servit ca preşedinte”. În opinia publicaţiei britanice, Năstase ar putea înregistra un record la durata excesivă a procesului său.
Nu în ultimul rând, The Telegraph reaminteşte că, „potrivit unui raport din 2011 al Transparency International, România este una dintre cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană, la care a aderat în 2007” şi că „UE a făcut presiuni (asupra României, n.r.) pentru combaterea corupţiei endemice, în special a celei din justiţie, aceasta fiind aspru criticată că se află sub influenţă politică.
Cotidianul american New York Times a preluat la rândul săun informaţiile referitoare la cazul lui Adrian Năstase.”Condamnat la închisoare, fostul premier român a încercat să se sinucidă”, titrează cotidianul newyorkez, relatând episodul tentativei de sinucidere a lui Adrian Năstase. „Domnul Năstase este politicianul cu rangul cel mai înalt care a fost condamnat la închisoare după prăbuşirea comunismului, în 1989”, explică NYT, care subliniază că „decizia de condamnare (a lui Năstase, n.r.) a şocat România, o ţară săracă unde politicienii sunt de mult timp consideraţi ca fiind mai presus de lege.”
„Analiştii au salutat decizia (ÎCCJ, n.r.) ca fiind un semn de maturitate politică într-o ţară care se luptă să înlăture cultura mitei şi a nerespectării legii care a fost perfecţionată de-a lungul deceniilor de conducere comunistă”, scrie în continuare NYT, precizând că „în ultimii ani, printre persoanele acuzate de corupţie în România au fost peste 1.100 de medici şi profesori, zeci de poliţişti şi câţiva generali (…) însă cazurile de condamnare a acestora au fost rare, iar ţara a intrat în focul criticilor pentru că are un sistem juridic vulnerabil la influenţele politice”. „Corupţia endemică în România şi în ţara vecină, Bulgaria, a împiedicat progresul celor două ţări după ce aceastea au aderat la Uniunea Europeană, în 2007, devenind cele mai sărace ţări din UE”, conchide publicaţia newyorkeză.
Am văzut un om care vrea să lupte pentru viaţa lui
The Australian news preia, între altele, una dintre declaraţiile avocatului lui Năstase, Ion Cazacu, date jurnaliştilor români după ce l-a vizitat pe fostul premier la Spitalul de Urgenţă Floreasca: „Am văzut un om care vrea să lupte pentru viaţa lui.”
Publicaţia precizează apoi că „procurorii (care s-au ocupat de dosarul Trofeul calităţii n.r.) au spus că mai multe instituţii publice şi companii private au fost supuse peresiunilor pentru a se implica într-un concurs numit Trofeul calităţii pentru construcţii, cu taxe de participare ce au trecut prin mai multe conturi înainte să fie folosite de fapt pentru plata materialelor publicitare destinate campaniei prezidenţiale a lui Năstase”, campanie pe care a pierdut-o în faţa lui Traian Băsescu.
„Năstase a negat de la început acuzaţiile ce i s-au adus, afirmând cu insistenţă că este „, mai scrie The Australian, adăugând că fostul premier român „a fost descris de către analişti ca fiind mentorul politic al actualului prim-ministru Victor Ponta.” Citând apoi surse diplomatice, publicaţia încheie scriind că „verdictul marchează un punct de cotitură foarte important pentru independenţa şi integritatea sistemului judiciar din România”.
Şi postul CNN a relatat despre tentativa de sinucidere a lui Năstase, dând detalii şi despre alte dosare pe în care a fost cercetat fostul premier român. Cu titlul „Fostul premier român s-a împuşcat după ce instanţa supremă i-a menţinut sentinţa de condamnare la închisoare” pentru finanţarea ilegală a campaniei sale prezidenţiale din 2004, CNN informează că „el nu va avea dreptul să candideze sau să exercite vreo funcţie publică timp de 2 ani după ispăşirea pedepsei” şi că sentinţa definitivă de condamnare ” a fost dată după mai mult de 1.000 de zile de procese, în care au fost audiaţi peste 900 de martori”.
CNN menţionează de asemenea că Năstase „l-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu, care l-a învins în alegerile prezidenţiale din 2004, că se află în spatele în faţa acestui scandal”, dar şi că „Năstase a fost implicat într-un alt proces, aşa-zis , în care a fost acuzat că ar fi mituit cu 400.000 de dolari un fost şef al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, pentru a-l determina să distrugă unele documente referitoare la un cont bancar al soţiei sale. Năstase a fost găsit nevinovat în acest dosar”.
„Sentinţa dată acum (de ÎCCJ) marchează primul semnal important dat de România Uniunii Europene că abordează în mod serios problema combaterii corupţiei (…) Îngrijorările privind corupţia din România a determinat unele ţări din nordul Europei, anul trecut, să blocheze aderarea României la spaţiul Schengen”, conchide CNN.
Un dezastru personal
Liderul grupului socialist din PE, Hannes Swoboda, a declarat, joi, la RFI, că tentativa de sinucidere a fostului premier Adrian Năstase este „un dezastru personal”, pentru că, indiferent cum a încălcat acesta legea, „a făcut multe pentru ţara sa”, informează Mediafax. ” Prin urmare, gestul său umbreşte situaţia politică din România de azi. Deplâng ce i s-a întâmplat lui ca persoană care a lucrat în beneficiul României atât de mulţi ani”, a spus Swoboda, adăugând că situaţia în care se află acum ar trebui tratată „într-un mod umanitar”, chiar dacă principiul spune că „nimeni nu e deasupra legii”.
Întrebat dacă până la urmă condamnarea lui Adrian Năstase la doi ani de închisoare este o veste bună pentru Bruxelles, care a cerut întotdeauna verdicte definitive în cazuri de mare corupţie şi eventual condamnarea „peştilor mari”, Hannes Swoboda a răspuns: „Indiferent dacă eşti un peşte mare sau mic, trebuie să ajungi în faţa justiţiei şi condamnat. Sper doar că sistemul judiciar nu decide selectiv cine trebuie condamnat şi cine nu. Pentru Bruxelles, condamnarea lui Adrian Năstase e o veste nici bună, nici rea. Tot ce vrem noi este un obiectiv: că justiţia nu alege în mod deliberat anumiţi oameni pe care să-i condamne, ci că încearcă să-i condamne pe toţi cei care încalcă legea”.
În opinia lui Swoboda, „întotdeauna, în cazurile «peştilor mari» poţi privi situaţia din două puncte de vedere: e bine că «peştii mari» dau socoteală pentru ce au făcut, dar pe de altă parte, va exista mereu sentimentul că dosarele sunt instrumentate politic şi nu e doar cazul României”.