Potra a respins orice legătură cu Prigojin sau cu luptătorii săi. După o carieră în Legiunea Străină Franceză, Potra a lucrat ca agent de securitate pentru personalități de rang înalt, inclusiv emirul Qatarului, și ulterior a înființat compania de securitate privată Asociația RALF.
Potrivit experților, în România, atracția față de grupările paramilitare, cu o ideologie ultranaționalistă și religioasă, a crescut în absența unor intervenții din partea autorităților.
Călin Georgescu, fost candidat la președinție, a devenit cunoscut pentru videoclipurile sale de campanie, inclusiv unul în care călărea un armăsar alb, inspirat de președintele rus Vladimir Putin. Aceste imagini au fost filmate la ferma Jbara Horses de lângă București, care a devenit ulterior subiect de investigație.
Această fermă este acum în centrul atenției după ce s-a aflat că Georgescu a fost acolo sâmbătă cu mai mulți bărbați care au fost arestați ulterior pentru port de arme și suspectați că plănuiau să provoace tulburări în capitală.
„Acesta este calul meu!”, a afirmat proprietarul fermei, Mohamed Jbara, referindu-se la videoclipul cu Georgescu, despre care autoritățile susțin că a fost parte a unei campanii ilegale finanțate probabil de Rusia.
Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, însă Curtea Constituțională a anulat al doilea tur din cauza unei presupuse interferențe rusești. În urma acestui scandal, autoritățile au deschis mai multe anchete, inclusiv una împotriva lui Horațiu Potra pentru „deținere ilegală de arme și muniții și instigare publică”.
Cei 20 de asociați ai săi sunt, de asemenea, investigați.
Georgescu a negat inițial cunoașterea lui Potra, dar, confruntat cu fotografii care îi arătau împreună, a declarat că nu își amintește exact când l-a întâlnit ultima dată.
„Dar asta nu înseamnă că am avut întâlnirile despre care se vorbește”, a spus el la un post de televiziune.
„Eu am încredere doar în oamenii mei care servesc în Legiunea Străină. Dar domnul Potra nu este apropiat de mine”, a mai declarat Georgescu.
Potra a fost eliberat din arest preventiv după ce autoritățile au găsit în locuințele sale peste 2 milioane de euro în numerar și arme diverse, inclusiv macete și săbii. El a negat acuzațiile, susținând că venise în România pentru a-și vizita copiii.
Conform ONU, Potra și oamenii săi au fost activi în estul Republicii Democrate Congo, sprijinind armata congoleză împotriva rebelilor M23. Operațiunile lor au inclus securizarea aeroporturilor din Goma și Bukavu și antrenarea trupelor locale. De asemenea, au fost implicați în contraofensive strategice împotriva grupărilor rebele, scrie Financial Times.
Potrivit unor rapoarte, doi agenți ai lui Potra au fost uciși de lunetiști în februarie, în timpul luptelor din jurul orașului Goma. Rebelii M23 au acuzat guvernul congolez de angajarea de mercenari străini, prezentând pașapoartele românești ale celor decedați.
Adina Marincea, cercetător la Institutul Național Elie Wiesel pentru Studierea Holocaustului din România, a remarcat că grupările paramilitare cu viziuni ultranaționaliste și religioase devin tot mai atractive în România, parțial din cauza eșecului autorităților de a interveni.
„Autoritățile publice au eșuat sistematic să se ocupe de ele și au minimalizat amenințarea pe care o reprezintă pentru a salva aparențele”, a afirmat ea.
Această combinație între ultranaționalism, religie și simboluri istorice fasciste este văzută ca un pericol semnificativ, deoarece legitimează violența politică.