Presa internaţională relatează pe larg despre protestele antiguvernamentale din România

THE ASSOCIATED PRESS scrie că premierul Sorin Grindeanu vrea să implementeze aceste măsuri prin ordonanţă de urgenţă şi să evite astfel aprobarea Parlamentului şi preşedintelui.

Gestul a provocat critici dure, iar Raluca Turcan, şefa Partidului Liberal (PL, opoziţie) a acuzat Guvernul că încearcă să ascundă această măsură.

”Acesta este un abuz de încredere, un act care favorizează infractorul, un act împotriva publicului”, a declarat ea.

Înfruntând frigul, protestatarii s-au adunat la sediul Guvernului din Bucureşti. ”Demisia!”, au strigat ei şi au denunţat Partidul Social Democrat (PSD) drept ”ciuma roşie”.

Proteste mai mici au avut loc şi la Cluj, Sibiu, Iaşi şi Craiova, scrie AP.

Ministerul Justiţiei a publicat un proiect de ordonanţă miercuri, care i-a luat prin surprindere pe procurorul-şef şi pe politicieni.

Proiectul poate viza 2.500 de deţinuţi – cu pedepse de până la cinci ani de închisoare, cu excepţia celor condamnaţi pentru fapte de natură sexuală, violenţă şi corpuţie.

Citeşte şi: Proteste în Bucureşti şi alte oraşe din ţară împotriva Legii graţierii. 3.000 de oameni au protestat la Guvern VIDEO UPDATE

De asemenea, pedepsele deţinuţilor în vârstă de peste 60 de ani, femeilor însărcinate şi cu copii mici urmează să fie reduse la jumătate, indiferent de condamnare, potrivit proiectului.

Printre cei care ar putea să beneficieze de aceste măsuri se află preşedintele PSD Liviu Dragnea, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în 2016, pentru fraudă electorală, scrie AP, care precizează că acesta nu poate fi premier din cauza acestei condamnări, pe care a denunţat-o ca nedreaptă, transmite News.ro.

Mogulul media Dan Voiculescu, un susţinător al Guvernului, este alt posibil beneficiar, scrie AP, care precizează că Voiculescu, în vârstă de 70 de ani, a fost condamnat la zece ani de închisoare pentru spălare de bani.

Procurorul general Augustin Lazăr a criticat şi el iniţiativa, despre care a spus că nu a fost transparentă şi nu a fost supusă dezbaterii publice.

REUTERS comentează că aceste măsuri ar putea să slăbească lupta împotriva corupţiei şi scrie că aproximativ 3.000 de persoane care purtau pancarte cu mesajul ”Vă vedem” şi scandau ”Într-o democraţie, hoţii stau la puşcărie” au măsrşăluit către sediul Guvernului.

Preşedintele român Klaus Iohannis a participat miercuri la prima şedinţă de Guvern de când a fost învestit, în 2014, şi i-a îndemnat pe miniştri să nu amendeze Codul Penal prin decret şi că caute să liniştească temeri cu privire la o revenire asupra angajamentelor în lupta împotriva corupţiei.

”Sunt doi elefanţi în cameră şi nimeni nu vorbeşte despre ei: urgenţa decretului de amnistie şi decretul care aduce modificări Codului Penal”, a declarat Iohannis la începutul şedinţei.

Guvernul, instalat în urma alegerilor de la 11 decembrie, a evocat necesitatea alinierii Codului Penal la hotărâri recente ale Curţii Constituţionale.

Abuzul de putere stă la baza unei treimi din anchetele cu privire la corupţie, scrie Reuters, care notează că Dragnea este judecat pentru abuz de putere, pe lângă condamnarea cu suspendare.

Comisia Europeană (CE) ţine sistemul judiciar al României sub o monitorizare specială, notează agenţia şi adaugă că aceasta a lăudat eforturilor magistraţilor în lupta împotriva corupţiei extinse, dar notează că politicienii români au o tradiţie în a încerca să impună legi care să slăbească atribuţiile  procurorilor.

Premierul Grindeanu a declarat că cele două proiecte nu erau pe agendă în această săptămână, dar că vor fi după consultarea sistemului judiciar.

”Este tot atât de constituţional ca participarea preşedintelui la o şedinţă de Guvern ca noi să emitem decrete în care legea ne permite s-o facem”, a declarat el.

EURONEWS, care preia ştirea Reuters, scrie că oficiali din domeniul judiciar au criticat această iniţiativă.

AL JAZEERA preia, de asemenea ştirile Reuters şi AP.

AFP scrie că Iohannis s-a invitat miercuri la Guvern pentru a bloca posibila modificare a Codului Penal prin ordonanţă de urgenţă, care ar permite anumitor oficiali politici să scape de urmăriri penale.

Ministrul Justiţiei Florin Iordache a apărat proiectul cu privire la amnistiere, argumentând că ar permite eliberarea a 2.300 până la 2.500 dintre cei 27.500 de deţinuţi.

Parlamentul a încercat deja să adopte două proiecte de amnistiere şi graţiere în 2013, dar a renunţat în urma unor proteste ale societăţii civile.

CE a avertizat în raportul anual MCV din 2015 cu privire la reforma justiţiei în România împotriva oricărui proiect de lege care ar avea ca efect ”albirea unor indivizi condamnaţi pentru fapte de corupţie”.