„Cea mai mică autostradă din lume face de ruşine o naţiune”, a titrat BBC.
„Săturat de reţeaua deficitară de drumuri în regiunea sa originară, Moldova, Ştefan Mandachi, un bărbat de 33 de ani care deţine un lanţ de restaurante fast-food, a construit o mică autostradă din banii săi personali, cheltuind în total 4.400 de euro”, scrie site-ul britanic.
BBC relatează că România are cea mai scurtă reţea de autostrăzi din Uniunea Europeană, având doar 806 km în întreaga ţară, în ciuda faptului că întinderea ţării este aproape egală cu aceea a Marii Britanii.
Şi Bloomberg a scris despre protestul lui Mandachi, precizând într-un articol intitulat „Furia privind cele mai slabe autostrăzi duce la un nou tip de protest”: „Ştefan Mandachi, un proprietar de restaurante din oraşul Suceava, a cerut oamenilor să se oprească din muncă timp de 15 minute la ora 15:00 pe 15 martie ca un semn către guvern că frustrarea este răspândită”.
Publicaţia economică precizează şi că infrastructura României este cea mai slabă din UE şi că cetăţenii români consideră că de vină pentru lipsa progresului este corupţia.
De asemenea, Euronews a scris despre protest, adăugând că România este pe primul loc în UE privind decesele rutiere.
„Doar în 2017, peste 1.900 de persoane au fost ucise pe străzile rurale. Experţii susţin că acest lucru este cauzat de lipsa infrastructurii moderne”, se arată în articolul Euronews.
Omul de afaceri Ştefan Mandachi, iniţiatorul protestului „România vreau autostrăzi”, a declarat, vineri, la inaugurarea primului metru de autostradă din Moldova, pe care l-a construit din banii săi, că nu a trăit niciodată un asemenea moment de solidaritate. „Avem o şansă unică să restartăm România acum”, a spus Mandachi, apreciind că nu se va „lecui” până când nu va exista autostradă la Suceava.
Protestul „România vrea autostrăzi”, derulat, vineri, timp de 15 minute, a însemnat trafic blocat în centrul Capitalei, dar şi pe mai multe drumuri importante din ţară. În marile oraşe, oamenii au întrerupt activitatea şi au ieşit în pieţele centrale cerând îmbunătăţirea infrastructurii rutiere. În Bucureşti, tinerii au făcut un lanţ uman în Piaţa Universităţii afirmând că nu mai vor ca România să funcţioneze pe principiul „merge şi aşa”. Şi angajaţii Reprezentanţei Comisiei Europene au întrerupt activitatea, precizând că, în perioada 2014-2020, 6.3 miliarde de euro au fost puse la dispoziţia României pentru proiecte de infrastructură, dar proiectele care se derulează sunt din perioada financiară 2007-2013, care nu au fost finalizate la timp.