Presa maghiară ia apărarea României în situația Schengen: „Nu România, noi suntem sursa majorității migranților neînregistrați care ajung în Austria”

Confruntarea premierului Ungariei, Viktor Orbán, este substanțială în ceea ce privește programul președinției ungare a Uniunii Europene din 2024, care este în mod clar orientat către obținerea aderării României la Spațiul Schengen. Potrivit informațiilor furnizate de sursa 24hu, aliatul său, cancelarul austriac Karl Nehammer, împiedică în prezent procesul de aderare a României la Spațiul Schengen, argumentând că problema refugiaților nu a fost rezolvată pe deplin.

Citește și: Victor Ponta, înspăimântat de datoria externă a României: „Nu voi cere copiilor mei să rămână aici!” | EXCLUSIV

Cu toate acestea, sursele din presa austriacă, așa cum sunt prezentate de mass-media maghiară, sugerează că nu România este vinovată de agravarea situației migranților, ci, în schimb, Ungaria.

„Noi suntem sursa majorității migranților neînregistrați care ajung în Austria. Iar soluția europeană, de care Viena condiționează aderarea României, este blocată de Orban, așa că, deocamdată, granița româno-ungară rămâne sub control”, titrează publicația maghiară.

Alte articole

Cum ar putea beneficia România de președinția ungară a Consiliului UE pentru a adera la Schengen pe cale terestră

Adrian Câciu: „Am votat pentru o echipă puternică în Parlamentul European, care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

Anul trecut, atât România cât și Bulgaria au încercat fără succes să devină parte a acordului Schengen. Acest efort a fost în zadar din cauza opoziției din partea Austriei, care a blocat aderarea Bucureștiului la sfârșitul anului 2022. Acest acord facilitează traversarea (aproape) necontrolată a frontierelor pentru cei aproximativ patru sute de milioane de locuitori ai celor douăzeci și șapte de țări europene. În cazul Bulgariei, nu doar guvernul austriac, ci și cel olandez au avut rezerve în ceea ce privește eligibilitatea acestei „țări balcanice” pentru aderare. Prin urmare, dintre cei trei candidați inițiali, numai Croația a primit sprijinul unanim al statelor membre Schengen.

De asemenea, guvernul austriac condus de cancelarul conservator Karl Nehammer nu intenționează să-și schimbe poziția anterioară, așa cum a reafirmat recent în Viena, într-un interviu acordat cotidianului german Tageszeitung (taz.de).

Politica Austriei în ceea ce privește controlul frontierelor este determinată în principal de Ministerul de Interne, care este sub conducerea Partidului Popular Austriac (ÖVP), partid conservator. Atât cancelarul cât și ministrul de Interne, Gerhard Karner, sunt membri ai ÖVP, iar Nehammer a avut în trecut funcția de șef al Ministerului de Interne. Conform viziunii lor, atât timp cât problema refugiaților în Europa rămâne nesoluționată, aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen nu este binevenită. În ciuda acestui fapt, bulgarii i-au invitat pe cei doi politicieni austrieci în ianuarie de anul acesta să evalueze situația la granița de la „capetele turcești”, însă această „vizită la frontieră” nu a determinat o schimbare în poziția Austriei.

Ungaria și Polonia au un rol esențial în abordarea situației, punând piedici planurilor Uniunii Europene. Aceleași planuri care ar impune condiții pentru aderarea Bucureștiului și Sofiei la zona Schengen, sunt blocate de aceste două țări. Oliver Das Gupta a detaliat această situație în ziarul austriac Der Standard.

Der Standard notează că, în ciuda faptului că Ungaria permite continuarea fluxului de refugiați spre Occident și acceptă foarte puține cereri de azil, liderii partidului ÖVP nu critică pe Viktor Orbán, ci mai degrabă îl sprijină. Acești lideri par să susțină această abordare, chiar dacă peste 80% dintre cei peste 100.000 de migranți care au intrat ilegal în Austria anul trecut au trecut din Ungaria. Das Gupta susține acest argument prin menționarea informației oferite de Ministerul de Interne austriac, care subliniază că „rutele de contrabandă sunt preponderent prin Serbia și Ungaria”.

„Faptul că România și Bulgaria se află încă în afara zonei de liberă circulație în cadrul UE reprezintă o povară socială și economică pentru întreprinderile și populația celor două țări. Cetățenii din Bulgaria și România sunt discriminați, deoarece se confruntă cu așteptări, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu cei care locuiesc în spațiul Schengen”, a subliniat Parlamentul European, potrivit 24.hu.

Citește și: Cine este miliadarul român care se află în spatele Transylvania Steak, restaurantul din Cluj-Napoca care a făcut furori