„Niciun acord, nicio speranţă, nicio idee, nicio încredere”, notează tabloidul The Daily Mirror, în timp ce The Sun, cel mai vândut cotidian britanic, publică pe prima pagină o caricatură a Theresei May sub formă de pasăre-dodo, astăzi dispărută. „Acordul Theresei May asupra Brexit este complet mort”, notează The Sun.
„Nu există niciun leadership, nici în cadrul guvernului, nici în opoziţie, care să fie capabil să ne ajute să ieşim din această mlaştină”, scrie editorialistul de la Times, Matthew Parris. „Theresa May nu serveşte la nimic. Parlamentul trebuie să preia controlul asupra unui premier zombie, a unui guvern zombie şi a unei opoziţii zombie”, continuă el, potrivit Agerpres.
„Consternare”, titrează The Daily Express, estimând că „a sosit timpul ca deputaţii să-şi facă datoria şi să lucreze cu Theresa May asupra unui acord care să-i satisfacă pe cei 17,4 milioane care au votat în favoarea Brexit”.
Potrivit The Telegraph, „umilirea a fost completă”, iar „guvernul trebuie să recâştige încrederea Camerei, să regândească acordul şi să se prezinte uniţi în faţa europenilor”, în timp ce dna May „trebuie să se gândească foarte bine” pentru a decide dacă ea este cea care ar trebui să conducă această acţiune.
The Guardian evocă „o înfrângere istorică”, adăugând că „premierul conduce un partid divizat” şi că „ţara face provizii de hrană şi medicamente ca şi cum s-ar pregăti de război”, în timp ce The Financial Times estimează că votul din Parlament o obligă pe Theresa May la „o cursă contracronometru”, iar înfrângerea ei „tulbură abordarea europeană a Brexit-ului”, potrivit Agerpres.
Cotidianul german Bild aminteşte că „Marea Britanie, patria democraţiei, era cunoscută altădată sub numele de insulă a raţiunii”, dar că această situaţie „s-a terminat”. „Este clar de ieri seară că politicienii britanici, fie că sunt din guvern sau din opoziţie, nu sunt deloc la înălţimea deciziei istorice pe care trebuie să o ia”.
Die Welt se întreabă „Quo vadis, Britannia? Ce vrei? Unde vreţi să mergeţi? Ce este acest Brexit?” şi atenţionează Bruxellesul: „Se apropie vremea voastră! În condiţiile în care britanicii nu ştiu în mod evident cum să se salveze, un alt salvator trebuie să vină, iar acest salvator nu poate fi decât partenerul de la celălalt capăt al mesei”.
Citeşte şi Comisia Europeană: Acordul Brexitului nu este renegociabil
În opinia cotidianului italian La Repubblica, „în acest stadiu, un plan B este urgent”. „Cei 27 ar putea să-i acorde Londrei între trei şi nouă luni pentru a ieşi din impas. Şi pentru a evita un ‘non deal’, o separare fără acord care ar avea consecinţe dramatice pentru ambele părţi”.
Potrivit Il Sole 24 Ore, „Marea Britanie navighează în ape tulburi”. „Chiar şi observatorii politici cei mai experimentaţi admit că este imposibil să prezici ce se va întâmpla în zilele următoare”.
„Planul B, care plan B?”, se întreagă cotidianul francez Le Figaro. „Toate acestea riscă să implice o amânare inevitabilă a ieşirii din UE, doar în 72 de zile, pentru a relua negocierile”, comentează Le Figaro, în timp ce Le Parisien notează că „ieşirea Marii Britanii din UE (…) seamănă tot mai mult cu un puzzle chinezesc”, potrrivit Agerpres.
Potrivit cotidianului spaniol El Pais, „din nefericire pentru spanioli, şi prea poate şi pentru europeni, ieri a fost o zi istorică ce nu exclude alte zile istorice, toate înnorate”. „Ne aventurăm cu aripile în flăcări pe un teritoriu necunoscut, unde se pretinde că frica poate fi combătută cu şi mai multă frică”, scrie publicaţia spaniolă.
La rândul său, cotidianul american The Washington Post constată că „Brexitul a blocat sistemul politic britanic”, iar „aceasta înseamnă cea mai rea opţiune posibilă pentru ţară – o ieşire catastrofală din UE, fără mecanisme pentru a o gestiona – este posibil să aibă loc la 29 martie”, astfel că cel mai bine ar fi, în prezent, să se organizeze un alt referendum, însă de data aceasta „alegătorii pot să aleagă mai degrabă termenii şi costurile cunoscute ale acordului decât falsele promisiuni” prezentate în 2016, informează Agerpres.
Editorialistul Roger Cohen de la The New York Times scrie că „o democraţie care nu poate schimba o opinie nu este o democraţie”. „În joc este direcţia pe care o va lua ţara pentru viitoarele decenii” şi „aceasta merită efortul de a vota ţinând cont de fapte, nu o fantasmagorie post-adevăr”, subliniază editorialistul.