Preşedinta Comisiei Juridice din Senat: „Soluţiile pentru desfiinţarea SIIJ se regăsesc în avizul Comisiei de la Veneţia”

Iuliana Scântei susţine, în contextul blocajului din coaliţie pe tema desfiinţării SIIJ, că lucrurile se îndreaptă către consens.

„Cred că ieri am intrat pe drumul spre consens, pentru că PNL prin cei doi lideri, premierul Florin Cîţu şi preşedintele partidului, împreună cu mine, în calitate de preşedintă a Comisiei Juridice, am mers tocmai pentru a încerca să ajungem la un consens şi să mediem. Noi am apreciat că soluţiile se regăsesc în avizul Comisiei de la Veneţia, pe care însuşi ministrul Justiţiei l-a solicitat după dezbaterea acestui proiect la Camera Deputaţilor, aviz transmis din 3 iulie şi care în mod surprinzător am văzut că nu a fost valorificat sub aspectul întregului conţinut, ca să putem debloca situaţia.

Ieri am pus în discuţie în integralitate conţinutul acestei opinii transmise de Comisia de la Veneţia strict pe desfiinţarea Secţiei Speciale şi cu surprindere vă mărturisesc că atât ministrul Justiţiei, cât şi alţi colegi lideri din zona USR PLUS erau la o primă lectură pe soluţiile alternative acolo oferite de Comisia de la Veneţia. Asta înseamnă să-ţi upgradezi proiectul şi să laşi acolo nişte soluţii legislative, care să nu mai permită nici unui alt partid care ar mai ajunge vreodată la guvernare să introducă în România o structură de Parchet, de şantaj şi de presiune pentru magistraţi”, spune Scântei.

Întrebată cum anume ar trebui îmbunătăţită legea privind desfiinţarea Secţiei Speciale, Iuliana Scântei a răspuns: „Vă dau exact ceea ce a enunţat Comisia de la Veneţia şi de exemplu ministrul a punctat şi domnia sa ieri în cadrul coaliţiei. Un lucru pe care nu l-a spus niciodată de la adoptarea avizului până ieri a fost cel referitor la procedura de soluţionare a plângerilor şicanatorii, acele mii de petiţii, pe care cetăţenii nemulţumiţi de soluţiile pe care le primesc în dosare, nemulţumiţi de faptul că sunt urmăriţi penal de un procuror, fac plângeri penale la diverse parchete sau la Inspecţia Judiciară. Sunt de ordinul miilor.

Alte articole

Comisia de la Veneția critică dur legile justiției. Comisia reproşează autorităților române că au adoptat Legile Justiției fără avizul ei

Comisia de la Veneţia critică modul în care a fost desfiinţată SIIJ, USR iese la atac împotriva ministrului Justiţiei şi a lui Iohannis: „Klaus Iohannis şi Cătălin Predoiu s-au folosit de război pentru a da o lovitură Justiţiei”

Pentru ele, ministerul trebuie să găsească o procedură rapidă de soluţionare administrativă. Ele nu pot fi transformate şi raportate ca fiind mii de dosare penale împotriva magistraţilor. Plângerile împotriva soluţiilor pe care le dau magistraţii nu fac obiectul unor dosare penale, decât dacă soluţiile pe care acel magistrat le-a pronunţat le-a pronunţat prin săvârşirea nu ştiu… a luat o mită, a săvârşit o infracţiune de trafic de influenţă. Deci nu poţi să încarci parchetele cu petiţii şi să raportezi că ai o activitate eficientă ca structură de Parchet şi în acelaşi timp să creezi în percepţia publică faptul că există un fenomen infracţional în rândul magistraţilor”.

Iuliana Scântei vorbeşte despre răspunderea penală a magistraţilor în contextul discuţiei despre desfiinţarea SIIJ

„O altă soluţie pe care Comisia o tratează în contextul desfiinţării SIIJ este aceea a consacrării la nivel legislativ a faptului că magistraţii nu răspund penal pentru soluţiile pe care le dau, cu respectarea legii. Este un principiu de Drept european, toate ţările europene au această soluţie consacrată. Prin urmare, un judecător nu poate să judece sau un procuror nu poate să investigheze un politician corupt sau un antreprenor care a dat mită, ştiind că există o structură de Parchet care are ca scop să îl urmărească penal pentru soluţiile pe care le dă. Aceasta ţine de adevărata independenţă a justiţiei, libertatea judecătorului şi a procurorului de a-şi face treaba. Or SIIJ a fost creată pentru a afecta şi timora atât pe procurori, cât şi pe judecători, atunci când îşi fac treaba. Or lucrul acesta, dacă este consacrat, nimeni nu mai poate spune, indiferent cine soluţionează dosarele, că sunt la DIICOT, că sunt la Parchetul General sau că sunt la DNA, câtă vreme ai această garanţie la nivel legislativ că un judecător şi un procuror sunt liberi să-şi facă treaba din atribuţia aceea specifică din activitatea lor judiciară în acord cu legea şi că nu răspund penal pentru acest lucru, cred că lucrurile vor rezolva în mare parte cea mai importantă componentă a răspunderii penale a magistraţilor”, conchide Scântei.

Citeşte şi: DNA a ieşit din vacanţă: Florian Bodog, trimis în judecată pentru abuz în serviciu