Preşedintele UNJR: Organizarea unui referendum pentru nerespectarea deciziei CCR înseamnă „abandonul democraţiei constituţionale”

„Un referendum privind respectarea unei decizii a Curtii Constitutionale inseamna renuntarea la democratia constitutionala, specifica tarilor cu democratie vestica, si revenirea Romaniei la democratia „populara” de sorginte leninst-stalinista, instaurata in Romania de sovietici dupa 1948. Revolutia bolsevica din Rusia din 1917 condusa de Lenin a avut ca scop clamat rasturnarea „oranduirii burgheze” si preluarea puterii in mainile poporului. Statul care a rezultat a fost unul totalitar, care nu mai avea o separatie a puterilor (legislativa, executiva, judecatoreasca) ci puterea – se spunea – era exercitata de popor prin partidul comunist care era unic, care apoi, la randu-i, o exercita prin organele de partid. https://encyclopedia2.thefreedictionary.com/Separation+of+P…Dupa Lenin a venit Stalin la putere, care a desavarsit lucrarea acestuia. Unele actiuni „revolutionare” ale lui Lenin i-au parut extreme pana si lui Stalin, motiv pentru care a cautat sa le dea o oarecare forma institutionalizata, democratica”, scrie Dana Gîrbovan, preşedinte UNJR, pe Facebook.

Magistratul trece în revistă modificările din Constituţia României, de la „statul popular” (Constituţia comunistă din 1948), la „regimul dmeovcraţie populară” (prevăzut în Constituţia din 1952) şi până la „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă” (Constituţia actuală). „Mai mult, la art. 16 alin. (2) din Constitutie se prevede ca „Nimeni nu este mai presus de lege”, iar la art. 142 alin. (1) „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei”, scrie Dana Gîrbovan.

„Prin urmare, intr-o democratie constitutionala, cum e si Romania in acest moment, NIMENI, nici macar poporul, nu este mai presus de lege si de Constitutie, prin urmare poporul nu poate invalida prin referendum o decizie a Curtii Constitutionale. Daca prin referendum se va putea invalida o decizie a Curtii Constitutionale, de ce nu s-ar putea face la fel si cu o hotarare judecatoreasca definitiva? Odata deschisa aceasta cutie a Pandorei se va deschide si drumul spre disolutia statului democratic. De la „democratia originala” a anilor ’90, in care „dreptul de proprietate e[ra] un moft”, se vede ca am „evoluat” la faza in care „drepturile omului sunt un lux”, iar acum suntem la faza unde „Constitutia este optionala, poporul fiind suveran. Nu doar Romania, dar Europa si lumea trece printr-o perioada tulbure, in care tot mai multe tari arata ca isi pierd busola centrului democratic”, mai spune magistratul.

„Ca orice institutie, Curtea Constitutionala nu este scutita de critici. Aceste critici insa trebuie sa fie argumentate si pragmatice, sa ajute Curtea in realizarea atributiilor pe care le are. Toate institutiile statului sunt in acest moment mai mult sau mai putin slabite, ca urmare a faptului ca suntem o societate care nu s-a dezobisnuit inca de pacatosul obicei de a indentifica institutiile cu persoanele care le conduc. Ar fi cu adevarat nociv pentru societate, de aceea, sa se treaca acum la idolatrizarea sau, dimpotriva, demonizarea Curtii Constitutionale.Pe de alta parte, trebuie sa se inteleaga ca deciziile CCR sunt obligatorii, pentru ca asa spune Constitutia. Abia in momentul in care se cere ca aceste decizii sa nu mai fie respectate, se abdica cu adevarat de la statul de drept, cerandu-se, in fapt, suspendarea democratiei. A justifica nerespectarea unei decizii a CCR prin apelul la referendum inseamna pur si simplu a abandona democratia constitutionala si revenirea la „democratia populara” de sorginte bolsevic leninista”, a precizat Dana Gîrbovan.

Alte articole

Lovitură dată de CCR lui Klaus Iohannis înainte de terminarea mandatului

Klaus Iohannis sesizează CCR a doua oară privind aceeaşi lege. Ce încălcări ale Constituţiei invocă preşedintele

Imediat după anunţul Curţii Constituţionale privind existenţa unui conflict între ministerul Justiţiei şi preşedinte, privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi şi prevederea potrivit căreia Klaus Iohannis trebuie să emită decretul de revocare a procurorului şef DNA, în spaţiul public a apărut ideea că şeful statului ar putea organiza un referendum prin care să întrebe poporul.

Ideea a fost susţinută şi de fostul preşedinte Traian Băsescu.

„Soluţia ar fi fost ca astăzi preşedintele să trimită o scrisoare parlamentului pentru a emite un decret de referendum prin care ar întreba dacă doar ministrul Justiţiei să poată numi şi revoca un procuror sau dacă doar preşedintele să poată numi sau revoca un procuror (…) Aş declanşa astăzi procedura, mâine”, a spus Traian Băsescu la B1 Tv.

De cealaltă parte, ministru, Justiţiei a declarat că: „Nici preşedintele, nici Parlamentul, nici Guvernul, nimeni, nu poate organiza un referendum având ca obiect întrebarea următoare: Respectăm sau nu respectăm decizia Curţii? Se poate discuta despre statutul procurorului, dar despre decizie nu putem discuta. O punem în executare”.