Preşedintele Armeniei a demisionat. Armen Sarkissian, ales în funcţie în 2018, s-a aflat anul trecut într-o confruntare cu prim-ministrul Nikol Pashinyan în legătură cu o serie de probleme, inclusiv demiterea şefului forţelor armate.
Rolul de prim-ministru este văzut ca fiind mai puternic decât cel de preşedinte.
”Mă gândesc de mult timp, am decis să demisionez din funcţia de Preşedinte al Republicii după ce am lucrat activ aproximativ patru ani. Se poate pune întrebarea de ce preşedintele nu a reuşit să influenţeze evenimentele politice care ne-au condus la actuala criză naţională. Motivul este din nou evident, lipsa instrumentelor adecvate,Constituţia. Rădăcinile unora dintre problemele noastre sunt ascunse în actuala Lege fundamentală”, a spus Sarkissian într-un comunicat publicat pe site-ul oficial al preşedintelui.
La un referendum din decembrie 2015, Armenia a devenit o republică parlamentară, în timp ce puterile prezidenţiale au fost reduse semnificativ.
Preşedintele Armeniei nu s-a referit direct la un eveniment sau o problemă anume.
În noiembrie anul trecut, Armenia a convenit o încetare a confruntărilor de la graniţă cu Azerbaidjanul, la îndemnul Rusiei, în urma celor mai grave ciocniri după un război de şase săptămâni din 2020, când Moscova a intermediat şi un acord de pace pentru a pune capăt ostilităţilor.
Prim-ministrul Pashinyan a fost de atunci sub presiune, cu proteste regulate de stradă pentru demisia din cauza termenilor acordului de pace.
În baza acordului din 2020 intermediat de Rusia, Azerbaidjanul a recâştigat controlul asupra teritoriului pe care îl pierduse în timpul unui război de la începutul anilor 1990. Armenia s-a separat de Uniunea Sovietică în 1991, dar rămâne dependentă de Rusia pentru ajutor şi investiţii. Mulţi armeni acuză guvernul de corupţie şi de manipularea greşită a unei economii care s-a luptat să depăşească moştenirea planificării centrale.