Traian Băsescu: Aspiraţiile de mai bune încasări ale premierului sunt POVEŞTI

Traian Băsescu a declarat că soluţiile cu care Victor Ponta a venit pentru a compensa scăderea CAS sunt poveşti bazate pe presupuneri exagerat de optimiste legate de nivelul încasărilor bugetare. „Guvernul să aştepte delegaţia Fondului, poate îi convinge cu argumentele din conferinţa de presă a premierului de ieri. Eu nu am văzut-o că eram la Varşovia, dar din sintezele de presă pe mine nu m-a convins. Vă pot spune că FMI nu va fi convins cu presupuneri. Ele sunt acceptate când măsurile sunt calculate. Aşa gândeşte orice economist serios. Presupunerile de mai bună colectare şi de recuperări de bani sunt doar presupuneri de oameni care nu înţeleg că orice instituţie financiară nu le acceptă, ci acceptă doar soluţii precise„, a afirmat preşedintele.

El a arătat că execuţia bugetară din 2013 şi 2014 a probat deja că guvernul Ponta nu este în stare să atingă ţintele de încasări la buget pe care singur şi le-a fixat. „Dacă privim la execuţiile bugetare din 2013 şi 2014, constatăm că anul trecut premierul a făcut trei rectificări, toate negative din cauza nerealizării veniturilor planificate. Premierul trebuie să facă obligatoriu o rectificare negativă, atunci cât de credibil este când spune că va avea bani?”, a spus şeful statului.

Concret, Băsescu a arătat că Ponta nu poate invoca creşterea încasărilor în urma recuperării a 10% din datoriile firmelor aflate în insolvenţă câtă vreme Legea insolvenţei nu poate avea efecte retroactive. De asemenea, compensarea scăderii CAS printr-o posibilă scădere a nivelului investiţiilor statului nu va face decât să crească şomajul, lucru care deja se întâmplă. „Pe primele 6 luni, s-au tăiat între 22 la 26% din investiţiile statului, iar efectul a fost creşterea şomajului. Nu am pretenţii la nivelul Executivului să se înţeleagă ce înseamnă şomajul. Bieţii oameni de la Guvern cred că pentru a depista cât e şomajul e suficient să te uiţi doar la locurile de muncă create, nu şi la cele care s-au pierdut„, a comentat Băsescu.

El a amintit că această creştere are drept consecinţă chiar reducerea încasărilor din contribuţiile de asigurări sociale, un efect contrar celui scontat de către Guvern. „Aspiraţiile de mai bune încasări, de valorificare a unor venituri din insolvenţă, deşi legea insolvenţei nu acţionează retroactiv, sunt poveşti„, a fost verdictul preşedintelui.

Alte articole

EXCLUSIV Silviu Prigoană a murit. Traian Băsescu: „A fost un om de afaceri exemplar. Și cei care au fost în jurul lui au învățat ce înseamnă să fii corect”

Traian Băsescu, postare virală după ce Mircea Geoană l-a plasat în staff-ul Elenei Lasconi. Cei 7 „Nu candida” cu care îl demolează pe Geoană

Acesta s-a arătat nedumerit de graba cu care guvernul Ponta vrea să implementeze măsura. Deşi în principiu, Băsescu s-a declarat de acord cu orice reducere a poverii fiscale, el a arătat că măsura este nesustenabilă în absenţa unui set coerent de măsuri de compensare. De aceea, ar fi nevoie ca Executivul să implementeze reducerea CAS, eventual, de la 1 ianuarie 2015, după o discuţie cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, urmând ca reducerea să fie luată în calcul la elaborarea bugetului pe anul 2015.

„Să aştepte misiunea Fondului, cu care pot proba şi poate cu argumentele care înţeleg că le-a adus premierul în conferinţa de presă de ieri îi convinge pe cei de la Fond. Eu din păcate eram la Varşovia şi nu m-a putut convinge, dar văzând pe sintezele de presă ce argumente a adus şi cunoscând foarte bine Fondul, vă pot spune că astfel de măsuri nu pot fi acoperite credibil cu presupuneri, că presupun că o să colectez mai bine, că o să obţin mai mulţi bani din noua lege a insolvenţei, ele pot fi acceptate atunci când măsurile sunt precise şi calculate. Presupunerile de mai bună colectare şi de recuperări de bani sunt doar presupuneri în capul unor oameni care nu înţeleg că nicio instituţie financiară nu acceptă argumente pe presupuneri, ci pe evaluări precise din care se ştie foarte precis care este aportul suplimentar al unei măsuri de aducere de mai mulţi bani în bugetul de stat

De asemenea, Guvernul ar trebui să prezinte tot atunci noua formă a Codului Fiscal, cu tot cu eventualele măriri de taxe. „Un alt risc este creşterea taxelor. Pe proprietate, pe automobile, a cotei unice. Repet, creşterea cotei unice este o altă variantă pentru că toate aceste riscuri sunt cu şi/sau, depinde cât de mare este creşterea”, a apreciat Băsescu. „Doamna ministru de Finanţe (Ioana Petrescu – n.red.) spunea că noul Cod Fiscal va fi noua sa operă sau proiectul vieţii dânsei. Să aşteptăm mai întâi să apară ‘proiectul vieţii’, vedem cum stăm cu fiscalitatea, mai facem socoteli, apare bugetul de stat, care probabil va fi proiectul anului dânsei şi al lui Ponta, nu chiar al vieţii, vedem şi acolo cum stăm şi pe urmă luăm decizia că de la 1 ianuarie reducem CAS dacă măsura este sustenabilă”, a comentat ironic preşedintele.

Iată principalele declaraţii ale preşedintelui:

-Reducerea CAS este o măsură bună, dar nu pot să nu am rezerve legate de sustenabilitatea măsurii. Asta este în principal motivaţia pentru care am trimis înapoi legea la Parlament. Nu am intervenit pe textul legii, ci doar am pus sub semnul întrebării oportunitatea ca motivaţie a lipsei de sustenabilitate.

-Deşi am solicitat un document de la Guvern din care să rezulte modul cum reducerea CAS poate fi susţinută, până acum nu am primit nici un document al Guvernului.

-Deficitul va fi de 18 miliarde dacă este luată în calcul şi indexarea pensiilor prevăzută în Legea pensiilor adoptată de guvernul Boc.

-Amintesc Parlamentului că mai avem două obligaţii asumate prin tratate internaţionale. Este vorba de Tratatul Fiscal şi ca efect al adoptării legii s-a generat obligaţia de a ajunge în 2015 la un deficit structural de -1% din PIB, ceea ce va însemna un deficit de 1,4-1,5% din bugetul general consolidat. Guvernul ar trebui să aibă o creştere de venituri de 5-6 miliarde de lei.

-O altă obligaţie pe care o avem încă din perioada de preaderare la NATO este de a avea un buget de 2,38% alocat armatei. Azi vorbim de alocarea de 2% din PIB. Nu ştiu dacă Guvernul va atinge 2% din PIB dar o creştere de 0,3-0,5% trebuie să se facă, asta înseamnă cel puţin 2 miliarde în plus pentru apărare.

-Înseamnă că am avea nevoie, în 2015, de 13 miliarde în plus faţă de veniturile acestui an. Nu-i o cifră uşor de realizat, iar dacă privim la execuţiile bugetare din 2013 şi 2014, constatăm că anul trecut premierul a făcut trei rectificări, toate negative din cauza nerealizării veniturilor planificate.

-Premierul trebuie să facă obligatoriu o rectificare negativă, atunci cât de credibil este când spune că va avea bani?

-Aspiraţiile de mai bune încasări, de valorificare a unor venituri din insolvenţă deşi legea insolvenţei nu acţionează retroactiv sunt poveşti.

-Pe primele 6 luni, s-a tăiat de la 22 la 26% din investiţiile statului, iar efectul a fost creşterea şomajului. Nu am pretenţii la nivelul Executivului să se înţeleagă ce înseamnă şomajul. Bieţii oameni de la Guvern cred că pentru a depista cât e şomajul e suficient să te uiţi doar la locurile de muncă create, nu şi la cele care s-au pierdut.

-O creştere a şomajului înseamnă o diminuare la fondul de pensii.

-Dacă privim la absorbţia fondurilor europene, sunt pe proiecte derulate în timpul premierului Boc. Şi anul acesta mai au proiecte din timpul lui Boc pentru că ei nu au reuşit să semneze nici un contract nou pe bani europeni. Pe nivelul de facturi trimis la Comisia Europeană, au constat că au trimis facturi de 2,79% din fondurile structurale, adică extrem de puţin. Circa 400 de milioane de euro faţă de o planificare de 2,8 miliarde de euro. Este un alt element care mi-a arătat că Guvernul nu este suficient pregătit să creeze locuri de muncă prin utilizarea fondurilor europene.

-Pentru mine nu este o dispută cu Guvernul. Şi eu aş fi vrut să promulg înainte de alegeri o lege care să reducă fiscalitatea, dar pentru mine este o chestiune de conştiinţă.

-România cere aliaţilor să dizloce nave în Marea Neagră şi mijloace miliatare în bazele româneşti, iar asta înseamnă costuri suplimentare pentru ei. Dar nu poţi să le ceri acest lucru când tu nu aloci bani pentru propria securitate. Va trebui să alocăm fonduri importante pentru Apărare. Nu-i de joacă cu situaţia regională, nu ne permitem să nu ne apropiem de 2% pentru cheltuielile pe apărare. Ştiu cum gândesc aliaţii noştri.

-Am anticipat câteva riscuri în cazul promulgării legii. Primul este depăşirea deficitului structural la care ne-am nagajat. Asta ar avea ca efect întreruperea acordului cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Noi am semnat Tratatul Fiscal şi va trebui în anii următori să ajungem la buget excedentar.

-O întrerupere a acordului cu Fondul atrage suspendarea alocării suplimentare de 10% pentru proiectele derulate din fonduri de coeziune. România va trebuie să finanţeze 15% din suma pentru proiecte, nu 5%. Un alt risc despre care toată lumea se fereşte să vorbească, dar este o realitate: fragilizarea sustenabilităţii fondului de pensii. Am trăit zile când am constatat că nu aveam de unde să luăm pentru plata pensiilor. Creşterea deficitului fondului de pensii la 18 miliarde este un lucru îngrijorător. Se creşte riscul să amânăm la un moment dat plata pensiilor. Nu spun neapărat că se va întâmpla aşa, dar creşterea deficitului nu trebuie făcută. Ori bătălia oricărei ţări responsabile este reducerea oricărui deficit structural. Acestea au efecte pe perioade lungi de timp şi trebuie absorbite planificat, nu să-l creşti de la an la an. Sigur, soluţia ar fi creşterea numărului de locuri de muncă, dacă Guvernul ar avea o asemenea prioritate, dar nu o are.

-Un alt risc este creşterea taxelor: pe proprietate, pe automobile, a cotei unice. Repet, creşterea cotei unice este o altă variantă pentru că toate aceste riscuri sunt cu şi/sau, depinde cât de mare este creşterea.

-Un alt risc ar fi reducerea şi mai puternică a investiţiilor susţinute din bugetul de stat ceea ce duce la efecte contrare aşteptărilor Guvernului, la reducerea locurilor de muncă.

-Soluţia corectă este ca Guvernul să discute cu Fondul şi Comisia Europeană soluţiile de compensare a deficitului. Trebuie aşteptat cum arată şi noul Cod Fiscal, ce taxe cresc, ce taxe scad. CAS-ul ar trebui aplicat doar după ce se face bugetul pe 2015. Dacă se constată că măsura e sustenabilă să o facem. Dacă nu, să nu o facem. Nu văd de ce această grabă.

-Guvernul să aştepte delegaţia Fondului, poate îi convinge cu argumentele din conferinţa de presă a premierului de ieri. Eu nu am văzut-o că eram la Varşovia, dar din sintezele de presă pe mine nu m-a convins. Vă pot spune că FMI nu va fi convins cu presupuneri. Ele sunt acceptate când măsurile sunt calculate. Aşa gândeşte orice economist serios. Presupunerile de mai bună colectare şi de recuperări de bani sunt doar presupuneri de oameni care nu înţeleg că orice instituţie financiară nu le acceptă, ci acceptă doar soluţii precise.

-Doamna ministru spunea că noul Cod Fiscal va fi noul său proiect, opera vieţii sale. Să aşteptăm mai întâi să apară proiectul vieţii.