Preşedintele CNAS: Avem una dintre cele mai mici contribuţii la sănătate, dar ne dorim servicii de calitate

„Este necesară o finanţare mult mai bună. Dar nu depinde doar de Casele de Asigurări sau depinde de ele într-o foarte mică măsursă, ci depinde de resursele pe care le poate produce economia românească. Sunt de acord că este nevoie de finanţare mai mare. Ceea ce pot face acum este să gândesc pentru viitor un sistem în care medicii de familie să poată asigura o gamă mai largă de servicii. Medicul de familie să nu fie doar distribuitor, ci un integrator al informaţiilor medicale. Când va putea participa mai activ în programele de screen pentru depistarea unor boli, când vor fi servicii de telemedicină mai integrate, sunt convins că şi satisfacţia pacientului şi satisfacţia profesională a medicului vor creşte”, a declarat joi Laurenţiu Mihai într-o coferinţă de presă, potrivit news.ro.

El a amintit că bugetul CNAS pentru anul 2018 a crescut cu 4,5 miliarde de lei şi a subliniat că suma alocată din această valoare pentru medicina primară va fi folosită integral pentru acest domeniu.

„A existat acea discuţie aprinsă în mass-media referitoare la medicina primară, repet cifrele: punctul minim garantat per capita – 5,6, iar per serviciu – 2,6. Suma alocată medicinei primare este folosită integral pentru medicina primară. Şi în cazul în care nu sunt folosite toate serviciile, suma este folosită pentru medicina primară, iar valoarea punctului creşte”, a spus Laurenţiu Mihai.

Preşedintele CNAS a explicat că medicul de familie are opţiunea de a presta serviciu contra cost şi îşi poate achiziţiona echipamente accesând fonduri europene, precizând că contractul pe care îl are acesta cu casa de asigurări nu este singura sa sursă de venit.

Alte articole

Planul Elenei Lasconi pentru a privatiza sistemul de sănătate. 10% din CASS spre Pilonul 2 al sănătăţii, spărgând astfel monopolul CNAS

Categoria de români care trebuie să plătească 1.980 de lei în 2024. Riscă să rămână fără anumite servicii din sistemul public

„Medicul trebuie să arate nu numai că poate gestiona foarte bine activitatea medicală, dar şi că poate gestiona partea economică. Contractul cu Casa de Asigurări nu este singura sursă de venit. Există şi acum posibilitatea de a presta servicii contra cost. Există şi dorinţa medicinilor de familie să îşi achiziţioneze echipamente noi. Pentru acestea se pot accesa fonduri europene, depinde de capacitatea managerială a medicului de folosi toate instrumentele care îi stau la dispoziţie pentru a-şi atinge obiectivele”, a explicat preşedintele CNAS.

Potrivit acestuia, există 5 milioane de contributori la fondul pentru asigurările de sănătate pentru aproximativ 19 milioane de persoane. Mihai a afirmat că obligaţia din lege pentru asigurarea medicală s-a transformat, de fapt, într-o opţiune pentru români, în ciuda faptului că ei îşi doresc servicii de calitate.

„Avem în România asigurări sociale de sănătate obligatorii, potrivit legii. Dacă mă uit, însă, la faptul că sunt aproape 5 milioane de contributori pentru aproximativ 19 milioane de persoane, constat că obligaţia din lege a cam dispărut. Vorbim de 5 milioane de plătitori ca excepţie. Cred că e momentul să ne întrebăm, ca societate, dacă ne dorim asigurări sociale de sănătate în România, dacă ne dorim un sistem bazat pe taxare generală şi plată de la buget, cât suntem gata să plătim pentru servicii de sănătate şi cine să suporte acea plată”, a spus Mihai, afirmând că ţara noastră are una dintre cele mai mici contribuţii la sănătate.

„În schimb, ne dorim servicii de calitate comparabilă cu cele din alte state, care plătesc mult mai mult. „, a subliniat preşedintele CNAS.

Laurenţiu Mihai a mai precizat că CNAS nu poate produce bani, ci doar îi gestionează pe cei care îi sunt oferiţi: „Dacă asta este ceea ce societatea românească alege să aloce pentru sănătate, nu pot spune decât că eu fac tot posibilul ca banii să fie gestionaţi cât mai bine. Dacă eu am 3 lei, nu pot să îmi cumpăr şi o îngheţată şi altceva”.