Preşedintele Comisiei Europene afirmă că europenii şi-au pierdut „libidoul” colectiv

Cu câteva zile înainte de summitul UE de la Sibiu la care se va discuta despre viitorul blocului european, Juncker a oferit o analiză a situaţiei de pe continent. Juncker, cel care îşi va părăsi funcţia în noiembrie, a declarat că el consideră că, în mandatul său,  Comisia Europeană s-a concentrat pe „lucruri mari” exercitând în acelaşi timp „modestie privind elementele mici”.

„M-am asigurat că comisia nu se mai implică în fiecare detaliu din vieţile cetăţenilor. Sunt surprins şi dezamăgit că nimeni nu a observat acest lucru”, a declarat Juncker.

Însă fostul premier al Luxemburgului a recunoscut că un semnal negativ pe continent îl reprezintă creşterea în popularitate a partidelor eurosceptice. „Nu ne iubim unii pe alţii. Ne-am pierdut libidoul colectiv … Timp de cinci sau şase ani după Al Doilea Război Mondial exista aşa ceva. Acum însă ar trebui să fie mult mai uşor pentru europeni să se îndrăgostească unii de alţii decât era în 1952”, a afirmat el.

Citeşte şi Se împlinesc 15 ani de la cea mai mare extindere a blocului comunitar

Alte articole

Comisia Europeană va prezenta până în aprilie raportul privind implicarea TikTok în alegeri

Comisia Europeană propune noi reguli prin care să-i sprijine pe fermieri. Este prioritară inclusiv combaterea practicilor comerciale neloiale

Juncker a adăugat: „Brexitul este un caz special. Dacă transmiţi unei naţiuni mesajul că nu îşi are locul în UE timp de 40 de ani, atunci decizia de a pleca este deznodământul logic. Mireasa a fost sistematic insultată şi apoi respinsă”.

Juncker a făcut referire şi la impasul din Parlamentul britanic privind Brexitul argumentând că nu este corect ca cetăţenii europeni să dea vina pe Bruxelles pentru toate eşecurile democraţiei europene. „Comisia Europeană face tot ce poate. Dar nu poate rezolva toate problemele. Comisia nu poate compensa pentru slăbiciunile guvernelor naţionale şi ale democraţiilor din Europa. Uitaţi-vă la Regatul Unit”, a declarat Juncker.

„Faptul că guvernul şi opoziţia au început un dialog doar după trei ani de la referendumul privind Brexitul nu e chiar un semn al unei democraţii puternice”, a precizat el.