„Această sesizare nu a avut ca scop blocarea unei anchete sau situarea unor persoane deasupra legii, ci doar o clarificare a ceea ce înseamnă separația și echilibrul puterilor în stat, așa cum sunt definite de Constituție. Orice anchetă penală este la latitudinea organului de urmărire penală. Există controlul ierarhic al actelor de urmărire penală, există posibilitatea cenzurii în fața judecătorului și nu asta a făcut obiectul acestei sesizări. Remediul (…) indicat de CCR privește strict raportul dintre autoritățile publice, sfera de competență și delimitările dintre acestea”, a spus Nicolae.
Procurorul nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea, constituționalitatea unui act
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a susținut luni că un procuror nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea sau constituționalitatea unui act juridic, declarație făcută în contextul în care Curtea Constituțională a discutat sesizarea privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Ministerul Public pe tema anchetei referitoare la elaborarea OUG de modificare a Codurilor penale, arată Agerpres.
„O decizie favorabilă (a CCR — n.r.) ar fi o decizie care ar dezlega o problemă de principiu rezultată din separația puterilor, și anume procurorul anchetează acte, fapte infracționale și nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea, constituționalitatea unui act. În concret, dacă Guvernul aprobă un act juridic, hotărâre de guvern, ordonanță de urgență, ce-o fi, procurorul nu poate ancheta nici oportunitatea anchetării actului, nici legalitatea adoptării, nici constituționalitatea. Pentru că oportunitatea este cenzurată de Parlament, când aprobă, respinge, modifică ordonanța, legalitatea este verificată de judecătorul de contencios administrativ, iar constituționalitatea de către judecătorul constituțional”, a afirmat ministrul Tudorel Toader după ședința Curții Constituționale.
Sesizarea CCR a fost făcută de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care a considerat că, procedând la anchetarea oportunității, circumstanțelor și împrejurărilor elaborării proiectului de act normativ, „reprezentanții Ministerului Public au uzurpat unele dintre competențele Guvernului, prin Ministerul de Justiție, fapt care a condus la apariția prezentului conflict juridic de natură constituțională, în sensul deciziilor CCR”.