Preşedintele CSM: Comunicatul CSM privind protocoalele secrete exprimă poziţia celor doi membri ai societăţii civile

„Având în vedere informaţia publicată de unele agenţii de presă, cu referire la caracterul ambiguu al comunicatului publicat pe site-ul Consiliului azi, 5 octombrie 2018, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii subliniază că acest comunicat exprimă poziţia celor doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanţi ai societăţii civile, aşa cum rezultă şi din cuprinsul materialului de presă”, a transmis preşedintele CSM, printr-un scurt comunicat postat pe site-ul instituţiei.

Într-un comunicat transmis vineri şi semnat „membrii Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanţi ai societăţii civile”, aceştia transmit că achiesează, în integralitate, atât la Declaraţia reprezentanţilor curţilor de apel, adoptată la întâlnirea din  27-28 septembrie de la Suceava, cât şi la hotărârea de joi a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care „condamnă cu fermitate existenţa şi efectele protocoalelor încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

Ei susţin că „Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, or aceste protocoale au la bază acte normative nelegitime şi nepublice emise de entităţi juridice care nu pot şi nu trebuie să legifereze în aria de competenţă a Autorităţii judecătoreşti, constituind un mecanism strict secret, ascuns opiniei publice”. 

„În acest context, subliniem că prin conţinutul lor protocoalele secrete reglementau modalităţi fie de realizare a procedurilor, fie de organizare a activităţii, materii ce se reglementează strict prin lege sau norme secundare emise de Consiliul Superior al Magistraturii în aplicarea legii.  De aceea, afirmăm din nou că Justiţia se înfăptuieşte întotdeauna în numele legii, de judecători  independenţi, care se supun numai legii şi nu unor instrumente juridice abuzive care adaugă şi completează ocult legea, clasificate ca fiind strict secrete şi nedestinate publicităţii.  Totodată dezavuăm încălcarea gravă a obligaţiilor de rezervă ale magistraţilor care în chip nepermis au interferat cu cereri aflate pe rolul instanţelor exprimând “opinii în alb” cu privire la dezlegările pe care le văd, în condiţiile în care atât instanţele de contencios cât şi cele penale au pe rol asemenea petituri”, se mai arată în comunicatul CSM semnat de membrii reprezentanţi ai societăţii civile.

Alte articole

Alegeri locale 2024: Clotilde Armand, acuzată de CSM că a făcut presiuni asupra justiţiei

CSM amână soluţionarea cererii de suspendare din funcţie a judecătoarei din dosarul 2 Mai

Ei mai susţin că „aceste manifestări neconforme cu rigorile statutului magistraţilor trebuie analizate şi sub aspectul încălcării independenţei judecătorilor prin intermediul unor mijloace de presiune in forma unor “opinii profesionale” sau „certificate în alb” date protocoalelor secrete din justiţie”.

Reprezentanţii societăţii civile în CSM sunt Victor Alistar, propus de Transparency International Romania, şi Romeu Chelariu, propus de Fundaţia “Camera de Arbitraj şi Mediere” Iaşi.

Reprezentanţii celor 16 curţi de apel din ţară au semnat la întâlnirea anuală desfăşurată la Suceava şi la care a participat şi ministrul Justiţiei o scrisoare în care solicită CSM să stabilească dacă protocoalele SRI-Parchet au afectat independenţa Justiţiei.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a transmis că a luat act în şedinţa de joi de declaraţia reprezentanţilor curţilor de apel, care şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la existenţa protocoalelor dintre Parchetul General şi SRI şi al căror conţinut „ridică probleme privind potenţiala încălcare a normelor constituţionale vizând separaţia puterilor, respectarea normelor de procedură penală şi, implicit, a drepturilor omului”. Secţia pentru judecători a adoptat o hotărâre în care reafirmă „necesitatea ca justiţia să fie înfăptuită de judecători independenţi, cu respectarea principiilor fundamentale care guvernează activitatea puterii judecătoreşti într-un stat de drept”.