‘Pentru unele țări, există un risc de deraiere a bugetului și în aceste cazuri Comisia Europeană va trebui să ia în considerație aceste circumstanțe excepționale și cred că o va face’, a declarat Dijsselbloem în cursul unei întâlniri cu presa la Haga.
‘Unele țări aproape că nu primesc refugiați în timp ce altele au o marjă fiscală suficientă’ pentru a-i primi fără să depășească bugetul.’Trebuie să existe o legătură directă între cheltuielile suplimentare și numărul mare de refugiați primiți’, a adăugat el, fără să numească țările vizate.
Evocând insulele unde debarcă în fiecare zi mii de persoane, președintele Eurogrupului a subliniat că ‘Grecia nu le poate face față singură și noi trebuie să facem tot ce putem pentru a o ajuta’.
Pe de altă parte, Jeroen Dijsselbloem a indicat că Atena și creditorii săi ‘mai au încă mult de lucru’ la datoria țării pentru a ajunge la un acord asupra termenilor exacți ai ajutorului acordat Greciei pentru a-și repune economia pe picioare. ‘Vrem ca costurile datoriei să fie gestionabile’, a adăugat el.
Grecia este în așteptarea unei tranșe de două miliarde de euro din noul împrumut internațional de 86 de miliarde de euro, consimțit pe trei ani în iulie, în schimbul demarării unor reforme structurale și a unei consolidări bugetare.
Ea se pregătește să adopte o a doua serie de măsuri pentru a completa ‘măsurile preliminare’ care îi sunt cerute pentru livrarea acestei tranșe de două miliarde de euro, urmată de un miliard suplimentar.