„Aş începe cu un lucru important. Au fost unele inadvertenţe în procesul de centralizare a datelor, dar ele nu au afectat în niciun fel rezultatul la referendum şi la alegerile europarlamentare. Din dorinţa de a se securiza, de a se asigura transparenţa, s-a introdus, în etapele de validare a voturilor, o comparare între procesele verbale introduse de la cursor şi procesele verbale fotografiate în baza proceselor verbale de la nivelul secţiilor”, a afirmat şeful INS, citat de Agerpres.
El a explicat că una dintre inadvertenţe a fost că pe poza procesului verbal nu a fost marcată ora, ceea ce a dus la creşterea timpului de centralizare a datelor finale.
„Primul aspect este faptul că pe poza procesului verbal nu a fost marcată ora la care s-a introdus, nu s-a creat un flux normal ca cei care sunt în birouri să cunoască ora la care vin de la secţii şi atunci ele au fost puse într-o ordine aleatoare. (…) Toate acestea au creat o presiune asupra statisticianului în biroul electoral judeţean. Al doilea lucru – orice modificare a acestor procese verbale nu se realiza decât la nivelul BEJ, ceea ce a creat probleme extraordinare. Adică pentru lucruri mărunte trebuia luată o decizie. Acest lucru îngreuna, până acum nu se întâmpla aşa ceva, erau corecţii normale care erau făcute la nivelul secţiilor de votare. (…) Nu am informaţii din care să rezulte vicierea în procesul de centralizare a proceselor verbale”, a arătat directorul INS.
El a mai spus că multe activităţi care erau prevăzute să se realizeze automat s-au făcut mecanic de către cei de la Statistică, ceea ce a dus la un timp de prelucrare a datelor mai mare, dar nu au dus la vicierea rezultatului.
„Conform înscrisurilor pe care le am de la direcţiile judeţene de statistică, în procesul de centralizare nu am niciun semnal că au fost viciate rezultatele alegerilor. Singurul semnal pe care îl am a fost că acest sistem nu a uşurat munca de centralizare, ci a transformat activităţi care trebuiau realizate în mod automat de sistem în activităţi manuale, foarte dificile, consumatoare de timp şi s-a ajuns în această situaţie în care centralizarea a devenit un element foarte important. Deci nu am elemente, nu am înscrisuri din care să rezulte, strict pe procesul de centralizare, că s-au viciat alegerile”, a adăugat acesta.
El a menţionat că a avut discuţii cu reprezentanţi ai STS şi ai AEP pentru corectarea inadvertenţelor.
Comisia parlamentară de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli şi fraude semnalate în spaţiul public cu ocazia derulării procesului electoral la alegerile din 26 mai 2019 îl va audia, marţi, şi pe reprezentantul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS).
Pe 26 iunie, Parlamentul a înfiinţat Comisia de anchetă privind posibile fraude la alegerile europarlamentare din 26 mai, care a avut prima şedinţă în 8 iulie.
Comisia este condusă de deputatul PSD Lia Olguţa Vasilescu, iar senatorul PSD Viorel Salan şi deputatul PNL Cristina Trăilă sunt vicepreşedinţi. Senatorul ALDE Daniel Zamfir este secretar al comisiei. Din acest for mai fac parte deputaţii Florin Iordache, Cătălin Rădulescu şi Eugen Nicolicea.