Preşedintele interimar Ilie Bolojan, anunţ despre „armata obligatorie” după summit-ul de la Bruxelles. Ce s-a decis

Ilie Bolojan susține că România trebuie să se concentreze pe dezvoltarea unei armate moderne și bine echipate, în loc să reintroducă armata obligatorie. Într-o declarație făcută joi seară, el a subliniat importanța profesionalismului în structurile de apărare ale țării. „Din punctul meu de vedere, cred că e bine să avem o armată de profesionişti, o armată dotată”, a declarat Ilie Bolojan.

Serviciu militar obligatoriu. Evoluția conflictelor militare impune o adaptare continuă a strategiilor de apărare, a explicat Bolojan. În opinia sa, prezența soldaților în teren rămâne esențială, dar accentul nu mai trebuie pus pe numărul acestora, ci pe nivelul dotărilor și al tehnologiilor utilizate.

MApN, avertisment privind ştiri false pe TikTok legate de război, închiderea graniţelor sau revenirea la armata obligatorie

Oficialul a evidențiat necesitatea ca România și celelalte state europene să își adapteze strategiile militare conform noilor realități geopolitice, influențate de conflictul din Ucraina. Modernizarea armatei și implementarea unor tehnologii avansate trebuie să fie priorități în politica de apărare a țării, consideră Bolojan.

Alte articole

Luaţi în calcul să formaţi un nou partid politic? Răspunsul lui Ilie Bolojan, care este scenariul în cazul în care Crin Antonescu peirde şi Coaliţia se destramă

Ilie Bolojan: „Dacă aş fi candidat, e posibil să fi câştigat alegerile, dar aveam o coaliţie făcută praf”

„Vedeţi, regulile războiului se schimbă. Întotdeauna ai nevoie de militari în teren, dar deja nu numărul lor este cea mai mare problemă, ci dotările lor şi tot ceea ce înseamnă supraveghere, care dotări de tip drone şi aşa mai departe, sateliţi. Deci, dat fiind această schimbare de reguli, cred că şi noi, ca ţară, dar şi ţările din Europa, trebuie să se adapteze, inclusiv să adapteze comenziile, dotările şi strategia la aceste realităţi care se văd din acest conflict care îl avem în Ucraina”, a mai spus Bolojan.

Germania ia în calcul serviciul militar obligatoriu pentru toată populația

Schimbările din peisajul geopolitic internațional pun Germania și întreaga Europă în fața unor decizii strategice esențiale. Friedrich Merz, liderul conservator al CDU/CSU și viitorul cancelar german, avertizează asupra unei posibile schimbări de atitudine a SUA față de aliații săi europeni sub administrația Donald Trump. În acest context, Germania ia în considerare reintroducerea serviciului militar obligatoriu, o măsură care ar putea deveni realitate încă din acest an.

După suspendarea serviciului militar obligatoriu în 2011, Germania a optat pentru o armată profesionistă. Totuși, în fața actualei situații internaționale, acest model este considerat insuficient.

„Primii recruți vor trebui să treacă porțile cazărmii în 2025”, a punctat purtătorul de cuvânt al partidului.  Această schimbare de direcție este susținută nu doar de liderii conservatori, ci și de personalități politice cu viziuni diferite. Joschka Fischer, fost ministru de Externe din partea Verzilor, care în 2011 a susținut suspendarea serviciului militar obligatoriu, consideră acum că această decizie trebuie reevaluată.

Călin Georgescu nu mai vrea armata obligatorie: „Tinerii trebuie să aibă un stagiu minim, pe model elveţian, în caz de calamitate naturală”

„Trebuie reintrodus serviciul militar obligatoriu. Pentru ambele sexe. Fără această măsură, nu vom face progrese în protejarea Europei”, a spus el. Potrivit datelor oficiale, Bundeswehr-ul german are în prezent 181.174 de membri activi, un număr insuficient pentru a face față provocărilor actuale. Friedrich Merz a subliniat că este necesară o creștere semnificativă a efectivelor armatei, fără a avansa o cifră exactă. Conservatorii negociază în prezent cu Partidul Social Democrat (SPD) formarea unei coaliții guvernamentale, iar reintroducerea serviciului militar obligatoriu este una dintre temele centrale ale discuțiilor.

Armata obligatorie în România?  Legea care se pregătește la nivel național: Avem nevoie de instrucție, dar pe bază de voluntariat

România, ca membru NATO și țară de frontieră a Uniunii Europene, urmărește îndeaproape deciziile Berlinului și nu ar fi exclus ca această măsură să fie luată în calcul și de țara noastră. Deși serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în România în 2007, în contextul noii realități de securitate în Europa, din cauza Rusiei, se discută tot mai mult despre reintroducerea unei forme de pregătire militară pentru populație.

Surse guvernamentale susțin că Ministerul Apărării analizează deja scenarii privind introducerea unui serviciu militar voluntar extins, similar modelului adoptat recent de Suedia și Finlanda. De asemenea, România continuă investițiile în modernizarea armatei, alocând 2,5% din PIB pentru apărare în 2025, o sumă totuși mică comparativ cu ceea ce solicită în mod imperativ președintele SUA, Donald Trump. Decizia Germaniei ar putea avea un efect de domino în rândul statelor europene, determinând alte guverne să își întărească forțele armate.

Cu tensiunile din Ucraina și retorica tot mai agresivă a Rusiei, liderii europeni par hotărâți să nu mai depindă exclusiv de protecția americană. În acest context, formarea unei armate europene ar putea reveni o realitate. Președintele Ucrainei a declarat că este dispus ca țara sa să participe la formarea armatei europene, întrucât soldații ucraineni au cea mai mare experiență militară în contextul unui război real desfășurat de Rusia în Ucraina.