Preşedintele Iohannis a atacat la CCR legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă 96 din 2016

Administraţia Prezidenţială a făcut publice motivele sesizării.

„La data de 5 decembrie 2018, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății.

Ținând cont de faptul că forma legii transmise la promulgare este una ulterioară procedurii de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 63/2018 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 201 din 06 martie 2018) și având în vedere faptul că Parlamentul a adoptat o serie de reglementări care excedează limitelor cererii de reexaminare formulate de Președintele României și care sunt contrare și deciziei menționate, considerăm că Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 77 alin. (2) și ale art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție, pentru motivele prezentate în continuare.

La data de 4 ianuarie 2018, Președintele României a formulat o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, solicitând instanței constituționale să constate că Parlamentul a adoptat această lege cu nerespectarea dispozițiilor privind limitele reexaminării, așa cum acestea sunt prevăzute de art. 77 alin. (2) din Constituție, precum și cele ale art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală referitoare la calitatea legii.

Alte articole

CCR a publicat motivarea – „Subminează funcționarea autorității judecătorești”

CTP reacționează la decizia CCR de renumărare a voturilor: „Ținta acestei hotărâri demențiale este blocarea Elenei Lasconi”

Ca urmare a pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 63 din 13 februarie 2018, după parcurgerea procedurilor legislative parlamentare, Parlamentul a adoptat Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății în forma dedusă controlului Curții Constituționale prin prezenta sesizare.

Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 63/2018, că Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 este, în ansamblul său, neconstituțională și că se impune reluarea procedurii de dezbatere a cererii de reexaminare, în condițiile și limitele fixate de art. 77 alin. (2) din Constituție. Potrivit paragrafului 49 din această decizie, „limitele cererii de reexaminare au fost depășite în privința art. I pct. 9, 11, 14, 19, 20, 21, 23-25 și 31, în timp ce art. I pct. 27 sau pct. 29 și art. III din legea adoptată în prima fază au fost eliminate, deși cererea de reexaminare nu le-a vizat.”

Totodată, Curtea Constituțională a constatat că, practic, prin conținutul normativ al legii criticate Parlamentul s-a comportat ca și când nu ar fi fost în procedura de reexaminare a legii, ci în procedura obișnuită/comună și, prin urmare, dispozițiile art. 77 alin. (2) din Constituție au fost încălcate.

Așadar, Decizia Curții Constituționale nr. 63/2018 a avut ca efect redeschiderea procedurii de reexaminare a legii de către Parlament pentru punerea de acord a prevederilor neconstituționale cu decizia instanței constituționale în temeiul art. 147 alin. (2) din Constituție. Potrivit jurisprudenței sale constante (a se vedea Decizia nr. 1.177 din 12 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 20 decembrie 2007, Deciziile nr. 872 și nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 11 august 2010, sau Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 146 din 15 februarie 2018 și Decizia nr. 61/2018 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 204 din 06 martie 2018) Curtea Constituțională a statuat că, în cadrul acestei proceduri, Parlamentul poate modifica și alte prevederi legale numai dacă acestea se găsesc într-o legătură indisolubilă cu dispozițiile declarate ca fiind neconstituționale, pentru a asigura caracterul unitar al reglementării și, în măsura în care se impune, va recorela celelalte dispoziții ale legii ca operațiune de tehnică legislativă, fără a putea aduce alte modificări de substanță legii în cauză.

În cazul de față, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 63/2018, Parlamentul, din nou, a eliminat unele texte și a operat modificări, fără ca acestea să fi făcut obiectul cererii de reexaminare și, în mod evident, contrar soluției dispuse de către instanța constituțională. Examinând legea adoptată de Camera decizională, Senatul, reiese că anumite texte din legea criticată au fost eliminate, iar altele nu au legătură cu observațiile formulate de Președintele României prin cererea de reexaminare.

Astfel, observăm că intervenția legislativă de la art. I pct. 17 din legea dedusă controlului de constituționalitate vizează extinderea perioadei până la care școlile doctorale se consideră a fi acreditate, respectiv de la data de 1 octombrie 2019 până la data de 1 octombrie 2020. Or, în această situație, Parlamentul nu avea deschisă calea reexaminării acestei dispoziții, întrucât aceasta nu a făcut obiectul cererii de reexaminare. În privința dispozițiilor acestui punct 17 (fostul pct. 31 din legea adoptată în prima fază și din legea adoptată după cererea de reexaminare a Președintelui României) Curtea Constituțională a stabilit expres că limitele cererii de reexaminare au fost depășite și, prin urmare, acestea nu puteau face obiectul unei modificări.

Totodată, prin adăugarea art. III în legea supusă controlului de constituționalitate, Parlamentul a depășit limitele cererii de reexaminare, întrucât legea adoptată în primă fază conținea doar două articole, art. I și II.

De asemenea, învederăm faptul că din legea criticată lipsesc dispozițiile cuprinse la art. I pct. 27 și 29, astfel cum erau prevăzute acestea în legea adoptată în prima fază, aceasta neavând nicio legătură cu solicitările de reexaminare ale Președintelui României. Subliniem că eliminarea acestor dispoziții a fost stabilită în mod expres ca fiind neconstituțională de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 63/2018, potrivit paragrafului 49. Prin urmare, în cazul de față, ca efect al depășirii de către Parlament a limitelor reexaminării, norma criticată încalcă atât dispozițiile art. 77 alin. (2) cât și pe cele ale art. 147 alin. (2) din Constituție. Mai mult decât atât, considerăm că, în acest mod, legea a fost adoptată cu ignorarea celor statuate prin Decizia nr. 63/2018 și prin jurisprudența constantă a Curții Constituționale, înfrângând în acest mod voința instanței de contencios constituțional. Astfel, legea s-a adoptat prin înlăturarea efectului deciziei instanței constituționale, care este unul obligatoriu, inclusiv pentru legiuitor. Considerentele și dispozițiile obligatorii ale deciziilor Curții Constituționale se impun cu aceeași forță juridică tuturor subiectelor de drept.

De aceea, ținând cont de aceste argumente, cât și de cele anterior expuse, considerăm că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție.

Cu toate că instanța constituțională a soluționat obiecția de neconstituționalitate cu o decizie de constatare în ansamblu a neconstituționalității legii criticate, aceasta a impus reluarea procedurii de dezbatere a cererii de reexaminare, în condițiile și limitele fixate de art. 77 alin. (2). În cazul de față, legea criticată s-a adoptat nu numai cu nesocotirea celor statuate prin Decizia nr. 63/2018, dar s-au depășit din nou limitele reexaminării. Ca efect al acestei decizii, considerăm că Parlamentul a dobândit dreptul de a reexamina și dezbate legea de două ori ca urmare a solicitării Președintelui României.

În acest mod, se poate crea o situație absurdă, susceptibilă de abuz, în care Parlamentul dobândește dreptul de a reexamina aceeași lege în mod repetat, în timp ce Președintele României are, în temeiul art. 77 alin. (2), dreptul de a solicita reexaminarea unei legi o singură dată. De aceea, considerăm că este esențial, în vederea păstrării echilibrului constituțional, ca instanța constituțională să procedeze la soluționarea definitivă a acestei situații și să constate neconstituționalitatea acestei legi în ansamblu, fără posibilitatea Parlamentului de a o mai reexamina.

În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că prevederile Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății sunt neconstituționale, în ansamblu”.