CSAT a analizat, astăzi, consecințele Războiului din Ucraina și a discutat măsuri suplimentare de descurajare.

UPDATE – În legătură cu evoluțiile recente ale Războiului din Ucraina, CSAT a analizat „impactul acestora asupra securității regionale la Marea Neagră” și a discutat „măsuri suplimentare de descurajare și combatere a amenințărilor de securitate”.

Au fost analizate„ opțiunile pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova, fiind subliniate riscurile în vederea gestionării eficiente și consecvente a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova”, se arată în comunicatul CSAT.

În legătură cu parcursul european al Republicii Moldova, au fost evidențiate „oportunitățile majore care decurg” precum și „ provocările cu care se confruntă în contextul acțiunilor hibride ale Federației Ruse și al războiului de agresiune dus împotriva Ucrainei”, spunând despre acestea că sunt „provocări care necesită o gestionare atentă, coordonată din partea României și a partenerilor Chișinăului, inclusiv prin acordarea de sprijin adecvat”.

În plus, a fost analizat și aprobat „Planul Național de Implementare a Pactului Civil în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC), ca urmare a adoptării unui nou Pact Civil al PSAC de către Uniunea Europeană”, pact care urmărește să sporească eficacitatea, flexibilitatea și robustețea misiunilor civile pentru a crește eficiența și viteza de răspuns a UE în gestionarea civilă a crizelor.

De altfel, a fost abordat și „Planul de înzestrare a Armatei României 2025 – 2034”, document de referință pentru planificarea armamentelor, prin care se stabilesc nevoile de tehnică și echipmanet militar precum și resursele financiare care vor fi alocate pentru înzestrare. Se precizează că discuțiile vor continua și că planul este crucial, fapt datorat situației regionale de securitate generate de postura agresivă a Federației Ruse.

Știre inițială

Astăzi, 19 septembrie, președintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) la Palatul Cotroceni.

Subiectele principale de pe ordinea de zi sunt legate de analiza detaliată a conflictului din Ucraina și a implicațiilor acestuia pentru România, precum și planul de înzestrare al Armatei Române în perioada 2025-2034.

În plus, se va discuta și despre oportunitățile oferite de noul context geopolitic pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova, precum și despre Planul Național de Implementare a Pactului Civil în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună.

Motivele convocării CSAT

Una dintre cauzele convocării Consiliului Suprem de Apărare a Țării este intensificarea violării spațiului aerian de către dronele Federației Ruse, cu peste o săptămână în urmă o dronă intrând în spațiul aerian al României.

Citește și : Alertă de securitate. Iohannis convoacă CSAT din cauza dronelor rusești care cad în România

România nu are legislația necesară pentru a doborî dronele care încalcă spațiul aerian, în acest sens Șefa comisiei de apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, declarând următoarele :

„Din câte am înţeles, legea este la Guvern, are toate avizele şi urmează să intre în şedinţă de guvern. Este o formulă agreată. Noi am cerut anumite lămuriri pe partea legislativă. Am spus foarte clar că e nevoie ca aceste legi să îşi înceapă procesul legislativ şi să fie adoptate”, a spus Pauliuc.

La acel moment, Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a spus că drona respectivă nu a reprezentat o amenințare pentru România și, de aceea, forțele armate nu au fost instruite să o distrugă.

De ce nu pot fi doborâte dronele rusești

Incidentele care au avut loc recent au scos în evidență o problemă majoră de siguranță națională, care au împiedicat o reacție adecvată din partea Armatei Române.

Citește și : Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, detalii neștiute despre momentele dificile din viața sa: „Nu mă deranjeaza niciodată comentariile negative”

Deși MAPN are autoritatea de a interzice zborul dronelor care transportă explozibil în spațiul aerian al României, nu dispune de cadrul legal necesar pentru a utiliza armamentul împotriva lor, în afară de cazul exercițiilor și testărilor.

Care sunt membrii CSAT

Conform Articolului 5 din Legea privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem De Apărare a Țării, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul apărării naţionale, ministrul afacerilor interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul economiei, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major al Apărării şi consilierul prezidențial pentru securitate naţională.