„Eu personal am constatat cu satisfacţie ataşamentul concetăţenilor noştri faţă de Europa, faţă de proiectul de solidaritate european, clădit din experienţe istorice diverse, dar poate tocmai de aceea generat şi generator de valori comune. Românii se raportează la acest proiect de pace, din care România face parte începând cu 2007, din ce în ce mai mult, ca la expresia cadrului de edificare a propriului nostru viitor, ce aşteaptă a primi impulsurile şi contribuţia noastră proprie. Apartenenţa României la Uniunea Europeană s-a dovedit o şansă, o oportunitate pentru colectivităţi, inclusiv în ce priveşte păstrarea identităţii şi patrimoniului cultural, a tezaurului spiritual secular ori religios. Reamintesc că limba română este limbă oficială a Uniunii Europene, că de sprijinul financiar al acesteia s-au bucurat numeroase aşezăminte de cult, că apartenenţa noastră la Uniune a făcut ca embleme identitare majore ale culturii româneşti să fie cunoscute şi recunoscute în întreaga Europă. România este apreciată pentru felul în care statul s-a poziţionat, de o manieră echidistantă şi pozitivă, în raport cu cultele şi asociaţiile religioase”, afirmă şeful statului, potrivit unui mesaj prezentat de consilierul prezidenţial Sergiu Nistor.
Preşedintele punctează că, sub Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene, Agenda strategică a Uniunii Europene, adoptată pe baza dezbaterilor care au avut loc la Summitul de la Sibiu, proclamă investiţia în cultură şi patrimoniu cultural ca o prioritate a UE şi a statelor membre.
„Europa este un edificiu al identităţilor. Timp de secole, ele au generat deopotrivă dialog şi dispute, aculturaţie ori conflicte. Două conflagraţii mondiale, Holocaustul din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, purificările etnice din fosta Iugoslavie ne-au arătat, în mod tragic, cum identităţile pot fi invocate pentru a servi drept sursă de manipulare, război, suferinţă şi moarte. Ultimul secol ne-a demonstrat că existenţa, protecţia şi fructificarea identităţilor, a spiritualităţii bogatei şi diversei noastre Europe pot fi asigurate doar prin garantarea drepturilor fundamentale ale omului, prin instituţii şi mecanisme democratice funcţionând în respectul statului de drept”, spune Klaus Iohannis.
Şeful statului atrage atenţia că există riscul activării discursului intolerant pentru subminarea solidarităţii europene.
„Există un pericol al activării discursului intolerant şi la revenirea la contrapunerea identităţilor sau folosirea argumentului identitar pentru subminarea solidarităţii europene? Din păcate da, acest risc nu a fost eliminat, ba chiar el are forme concrete astăzi, în manipularea demagogică şi populistă a ataşamentului la propria identitate. Însă el poate fi îndepărtat, redus, prin dialoguri întocmai ca cel de astăzi, care să implice, alături de clasa politică, segmente şi reprezentanţi ai societăţii, purtătorii diversităţii identitare ce caracterizează România contemporană”, a conchis el.