UPDATE. În discurcul rostit, preşedintele a precizat că rolul Direcţiei este unul esenţial la nivelul societăţii şi, în acelaşi timp, unul extrem de dificil, întrucât se confruntă cu formele cele mai dure şi mai violente ale criminalităţii.
”Un stat nu poate avea o economie puternică atunci când criminalitatea organizată este mare. Forţa financiară a grupărilor interlope sau criminalitatea informatică afectează profund siguranţa statului şi economia României, având şi un impact puternic asupra colectării veniturilor la bugetul de stat. De aceea, este foarte important ca DIICOT să aibă instrumentele potrivite pentru a contracara aceste atentate la dezvoltarea democratică a statului şi pentru a interveni eficient”, a spus Klaus Iohannis.
Şeful statului a menţionat că aceste obiective nu pot fi atinse fără a exista, în primul rând, o legislaţie coerentă, el precizând că se bucură să constate că modificările legislative realizate în 2016 au avut drept rezultat consolidarea capacităţii de funcţionare a instituţiei.
”Aceasta este o dovadă că instituţiile care asigură lupta împotriva criminalităţii devin eficiente atunci când legile sunt făcute cu inteligenţă, cu bună credinţă şi urmăresc să întărească statul de drept, nu să îl slăbească”, a continuat Iohannis.
Preşedintele a precizat că, pentru a putea investi în serviciile publice necesare societăţii trebuie, pe de o parte, să fie combătute şi destructurate reţelele criminale care operează contra legii şi, pe de altă parte, să fie recuperate prejudiciile create.
El a adăugat că este mai mult decât necesară o bună colaborare între Ministerul Public în genere şi Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate pentru a duce la bun sfârşit actul de justiţie.
”Ca unica structură din cadrul Ministerului Public specializată în combaterea crimei organizate şi a terorismului, DIICOT are un rol esenţial în prevenirea ameninţărilor care îmbracă forme din cele mai diverse şi complexe. De aceea, activitatea dumneavoastră în sfera prevenţiei devine în acest context fundamentală şi, chiar dacă de cele mai multe ori ea nu este vizibilă pentru opinia publică, societatea românească este una mai sigură şi ca urmare a eforturilor dumneavoastră”, a mai spus şeful statului.
Klaus Iohannis a afirmat că profesionalismul, integritatea şi independenţa sunt valori care caracterizează activitatea procurorilor DIICOT, ca şi a tuturor magistraţilor din România.
”Ele trebuie protejate şi promovate, pentru că sunt valori inerente statului de drept şi unei societăţi democratice europene. Recentele iniţiative ale Executivului în ceea ce priveşte modificarea legislaţiei penale ar fi avut drept consecinţă nu numai scăderea în intensitate a luptei anticorupţie, ci şi repercusiuni grave şi asupra speţelor aflate în competenţa DIICOT. Am apreciat promptitudinea cu care instituţia dumneavoastră a reacţionat în mod public, semnalând faptul că adoptarea unor asemenea acte normative ar creşte riscul apariţiei unor condiţii favorizante pentru fenomenele infracţionale”, a subliniat preşedintele.
”România se află într-un moment de răscruce, şi împreună trebuie să decidem pe ce drum vom merge de acum înainte: pe drumul democraţiei, statului de drept şi al justiţiei independente, sau pe drumul corupţiei, lipsei de profesionalism şi al abuzurilor instituţionale”, a completat Klaus Iohannis.
În încheiere, el a felicitat întreaga echipă DIICOT pentru rezultatele deosebit de bune obţinute pe parcursul anului 2016 şi le-a dorit mult succes în continuare.
UPDATE. Șeful statului a fost întâmpinat de șeful DIICOT, Daniel Horodniceanu. La ședința de bilanț a DIICOT participă și ministrul interimar al Justiției, Ana Birchall, precum și șefa Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi.
Valoarea totală a măsurilor asigurătorii dispuse în cursul anului 2016 de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost de 4.216.910.789 lei, se arată în raportul de activitate al DIICOT, publicat joi pe site-ul instituției.
Potrivit raportului de activitate, prejudiciul total cauzat prin săvârșirea infracțiunilor, în dosarele soluționate în 2016 în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, a fost de 441.422.564 lei și 37.116.224 euro (în total — aproximativ 135.428.599 euro), față de 651.667.427 lei și 27.696.393 euro (în total — aproximativ 172.833.904 euro) în 2015.
„Valoarea totală a măsurilor asigurătorii dispuse în dosarele soluționate în anul 2016 a fost de 209.037.298 lei (aproximativ 46.556.191 euro față de 525.868.002 lei (aproximativ 117.119.822 euro) în 2015. Valoarea totală a măsurilor asigurătorii dispuse în cursul anului 2016 a fost de 4.216.910.789 lei”, se mai arată în raport.
Raportul de activitate pe 2016 va fi prezentat de procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, la şedinţă urmând să ia parte şi procurorul general Augustin Lazăr, dar şi procurorul-şef al DNA, Laura Kovesi.
Întrebat, miercuri, la Parlament despre o eventuală comasare a instituţiei pe care o conduce cu DNA, Daniel Horodniceanu a răspuns că nu crede că ar fi o idee bună.
„Nici nu cred că a fost o idee foarte serioasă la acel moment şi, din ce îmi aduc aminte, ministrul Prună se referea la un viitor foarte îndepărtat. (…) Haideţi să vedem întâi proiectul de lege şi discutăm după. În acest moment, dacă mă întrebaţi fără să văd, deşi nu este juridiceşte foarte corect, v-aş spune că nu ar fi o mişcare foarte bună”, a spus Horodniceanu, după o discuţie în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor în care s-a luat în dezbatere OUG emisă de Guvernul Cioloş privind activitatea DIICOT.
Procurorul şef al instituţiei a afirmat că o astfel de comasare ar schimba modul în care funcţionează Direcţia, având în vedere că DIICOT şi DNA sunt structuri cu competenţe diferite şi moduri de organizare diferite.
„Nu cred la acest moment că ar fi o idee foarte bună. (…) Să nu vorbim despre lucruri care ar putea să fie, ci despre lucruri care sunt”, a adăugat el.
La începutul anului 2017, au apărut discuţii în spaţiul public privind comasarea DNA şi DIICOT, dar această intenţie a fost negată de Ministerul de Justiţie condus de Florin Iordache, de premierul Sorin Grindeanu, precum şi de liderii coaliţiei de guvernare, scrie News.ro.
Tot joi, șeful statului îl va primi, la Palatul Cotroceni, pe negociatorul-șef al Comisiei Europene pentru Brexit, Michel Barnier.
Potrivit agendei, președintele va participa, începând cu ora 11,00, la bilanțul DIICOT, iar la ora 15,00 se va întâlni cu Barnier.
Președintele Klaus Iohannis participă pentru prima oară în acest an la bilanțul activității unei instituții.