Klaus Iohannis: Este nevoie ca NATO să îşi întărească în continuare postura de descurajare şi apărare pe Flancul Estic

Preşedintele României a deschis, în calitate de înalt reprezentant al statului care deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, seria de dezbateri alături de cancelarul Angela Merkel şi de preşedintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah Elsisi, în calitate de înalt reprezentant al statului care deţine în prezent Preşedinţia Uniunii Africane.

„Ne confruntăm atât cu ameninţări clasice, cât şi asimetrice, din diferite direcţii strategice. Şi acestea nu sunt îngrijorări doar la nivelul politicienilor, al militarilor şi al strategilor. Astăzi, temerile cu privire la securitate reprezintă o preocupare predominantă a cetăţenilor noştri europeni. În acelaşi timp, sistemul internaţional multilateral se află sub o presiune crescândă, iar adaptarea sa la noile realităţi este pentru noi, probabil, cea mai mare provocare. Care ar trebui să fie răspunsul nostru european la aceste provocări? Răspunsul meu este coeziunea, în sensul său cel mai larg. Întrucât discuţiile cu privire la viitorul Europei sunt prioritare, pe agenda europeană, în timpul actualei preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene, deţinută de România, este nevoie de o abordare coezivă şi incluzivă din partea statelor membre şi a instituţiilor europene. De aceea, acest mesaj de unitate şi de coeziune defineşte fundamental priorităţile preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Abordarea noastră se concentrează pe facilitarea consensului, pe eliminarea diviziunilor şi pe găsirea unei poziţii comune în ceea ce priveşte modalităţile incluzive de consolidare a Uniunii. Securitatea şi apărarea nu fac excepţie. Dimpotrivă, acestea reprezintă componente fundamentale ale viitorului Uniunii – ele dau credibilitate acţiunii noastre externe şi sunt o garanţie a faptului că ne păstrăm şi ne dezvoltăm vocaţia noastră pentru multilateralism”, a spus Iohannis, care participă la cea de a 55-a Conferinţă pentru Securitate de la Munchen, citat de Agerpres.

Şeful statului român a precizat că, în ultimii doi – trei ani, au fost obţinute rezultate semnificative în toate domeniile – capacităţi de apărare, cooperare în domeniul industriei de apărare, angajamente operaţionale.

„Am înregistrat progrese semnificative şi în ceea ce priveşte crearea condiţiilor pentru ca Uniunea Europeană să aibă un rol mai ambiţios în gestionarea crizelor civile. Acesta este doar începutul, dar este unul promiţător, oferind o bază solidă pentru activitatea noastră viitoare”, a punctat Klaus Iohannis.

Alte articole

Klaus Iohannis va participa la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris. Președintele se va întâlni și cu Emmanuel Macron

Klaus Iohannis a promulgat legea privind vânătoarea urşilor, votată în regim de urgenţă de Parlament după atacul din Munţii Bucegi

În acest context, el a subliniat că obiectivul principal ar trebui să fie un Angajament European Sporit.

„Cooperarea Structurată Permanentă, sau PESCO, este unul dintre răspunsurile la falsa dilemă între eficienţă şi incluziune şi are potenţialul de a genera o evoluţie semnificativă, dacă ne asigurăm că proiectele de cooperare vor contribui la identificarea unor soluţii pentru decalajele existente în asigurarea capabilităţilor la nivel european. Acum ar trebui să ne concentrăm pe implementare. Este nevoie să păstrăm impulsul şi să stimulăm progresul în continuare. Este nevoie să conectăm diferite iniţiative, să ne asigurăm că se coordonează şi se completează reciproc. Este nevoie, de asemenea, să investim mai mult în coeziunea noastră internă, care, în acest caz, se traduce prin convergenţă strategică. Obiectivul principal, după părerea mea, ar trebui să fie un Angajament European Sporit. Sporit – deoarece este clar că este nevoie să facem mai mult. European – deoarece astfel de noi eforturi vor fi întreprinse prin intermediul Uniunii Europene, fără a exclude alte structuri. Angajament – deoarece eforturile noastre ar trebui să aibă drept rezultat reînnoirea angajamentului faţă de NATO şi de Naţiunile Unite. Pe aceste linii de acţiune, un input consolidat din partea Uniunii Europene la securitatea internaţională va aduce noi garanţii partenerilor noştri strategici, acelor parteneri de care avem nevoie pentru a fi eficienţi şi credibili. Iar acest lucru duce la întrebarea – este acesta momentul potrivit pentru a fi mai ambiţioşi?”, a spus şeful statului.

Klaus Iohannis a arătat că ar trebui ca eforturile să se concentreze pe dezvoltarea unui demers armonizat între NATO şi UE.

„Ar trebui să obţinem acest lucru prin îmbinarea rolului unic, evolutiv şi cuprinzător pe care îl are NATO în apărarea noastră colectivă cu abordarea integratoare a Uniunii Europene în gestionarea crizelor şi cu capacitatea sa unică de a aduce împreună o mare varietate de instrumente şi resurse. În acest context, securitatea şi apărarea ar trebui să fie un catalizator pentru diminuarea animozităţilor temporare de peste Atlantic. Nu ne putem permite niciun fel de înţelegere greşită pe subiecte cu asemenea implicaţii strategice. Trebuie să evităm iniţiative care sugerează competiţia transatlantică şi să ne concentrăm pe construirea unui consens mai puternic pe problemele pe care trebuie să le rezolvăm împreună. Complementaritatea şi evitarea dublării între UE şi NATO sunt cuvintele-cheie ale acestui demers”, a precizat preşedintele României.

Şeful statului a afirmat că provocările de pe Flancul Estic nu pot fi ignorate, arătând că este nevoie ca NATO să îşi întărească în continuare postura de descurajare şi apărare pe acest Flanc.

„România sprijină ferm o coeziune crescută pe Flancul Estic, între nordul şi sudul acestuia. Într-adevăr, regiunea Mării Negre, unde provocările la adresa mediului de securitate sunt în creştere, apar din ce în ce mai des provocări la adresa mediului de securitate, după cum am văzut recent, are nevoie de o prezenţă NATO mai accentuată”, a declarat Iohannis.

El a menţionat că un reper al preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene va fi Summitul informal de la Sibiu, din 9 mai. „Credem că acest summit va reprezenta un bun prilej să transmitem un mesaj de unitate, de angajament proeuropean şi să proiectăm o perspectivă pozitivă pentru viitorul Uniunii Europene”, a mai spus şeful statului român. 

Agenda actualei ediţii cuprinde teme de actualitate privind gestionarea provocărilor de securitate, inclusiv privind relaţia transatlantică, priorităţile NATO, viitorul proiectului european şi cooperarea dintre Uniunea Europeană şi NATO.

Conferinţa internaţională de Securitate de la München este unul dintre cele mai prestigioase forumuri de securitate, care reuneşte, încă din 1963, lideri şi factori de decizie importanţi în materie de securitate şi apărare. Conferinţa reprezintă un reper esenţial al dezbaterilor din domeniul securităţii la nivel european şi euro-atlantic şi permite dezbateri şi schimburi de idei informale pe teme care ţin atât de actualitate, cât şi de perspectivă.