Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte cu ambasadorii statelor membre UE acreditaţi la Bucureşti

În cadrul întâlnirii organizate de Ambasada Finlandei, ţară care deţine în prezent Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, vor fi abordate cu precădere temele aflate pe agenda reuniunii Consiliului European din perioada 12-13 decembrie a.c., precum combaterea schimbărilor climatice, viitorul buget al Uniunii Europene, aspecte legate de zona euro, relaţiile externe ale Uniunii Europene şi evoluţiile din procesul de retragere a Marii Britanii din UE, scrie agerpres.ro. De asemenea, vor fi abordate şi alte subiecte de interes de pe agenda europeană, a precizat sursa citată.

Citeşte şi FOTOGRAFIA ZILEI: Klaus şi Carmen Iohannis, puşi pe glume la summitul NATO de la Londra

Cu acest prilej, şeful statului va sublinia importanţa menţinerii unităţii şi coeziunii în Uniunea Europeană în vederea identificării soluţiilor comune pentru provocările cu care Uniunea se confruntă, fie că este vorba de negocierea viitorului buget, de combaterea schimbărilor climatice sau asigurarea securităţii cetăţenilor europeni.

Totodată, Klaus Iohannis va evidenţia principiile majore care vor ghida acţiunea României la nivel european: nevoia de se a evita diviziunile între statele membre, mai multă convergenţă şi echitate, apropierea Uniunii de cetăţenii săi.

Alte articole

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Olaf Scholz la Berlin: discuţii despre Schengen şi investiţii

Nicolae Ciucă, între mistic şi profan: Ne aducem aminte că şi Mântuitorul, când a intrat în Templu, a dărâmat tarabele /PSD şi sateliţii săi l-au atacat pe preşedintele Iohannis

Nu în ultimul rând, preşedintele Iohannis va susţine faptul că, în perioada următoare, priorităţile cuprinse în Agenda Strategică a Uniunii pentru perioada 2019-2024, pe care liderii europeni le-au convenit, vor trebui să fie puse în practică.

Cu privire la viitorul buget al UE, Preşedintele Klaus Iohannis va arăta de ce este esenţial să se ajungă la un acord privind un viitor buget echilibrat, care să răspundă atât noilor priorităţi ale Uniunii, cât şi nevoii de finanţare corespunzătoare pentru politicile tradiţionale, respectiv coeziunea şi politica agricolă comună.