Şeful statului a declarat că la întâlnirea pe care urmează să o aibă cu reprezentanţii Academiei Române vrea să cunoască opinia unor oameni cu experienţă profesională şi prestigiu, cu privire la parcursul României pe termen lung.
”Mâine mă voi întâlni cu reprezentanţii Academiei Române. Vreau să cunosc opinia unor oameni cu experienţă profesională şi prestigiu, cu privire la parcursul României pe termen lung. Cele mai bune soluţii nu se pot găsi decât prin dialog. Oricât de preocupaţi am fi de problemele prezentului, nu putem construi nimic temeinic dacă nu ştim cum vrem să arate România peste 10 sau 15 ani. Avem nevoie de o abordare care să integreze toate domeniile unui proiect de ţară comun”, a scris marţi preşedintele, pe pagina de Facebook.
La 30 martie 1879, se înfiinţa prin lege Academia Română care era declarată institut naţional şi avea următoarele trei secţii: Secţiunea literară: literatură, artă, filologie şi filosofie; Secţiunea istorică: istorie, geografie şi ştiinţe sociale; Secţiunea ştiinţifică: ştiinţe teoretice şi aplicate.
În cei peste 130 de ani de existenţă, în Academia Română s-au regăsit reprezentanţi marcanţi din toate domeniile ştiinţelor (filologice, istorice, matematice, fizice, chimice, biologice, geonomice, tehnice, agricole, silvice, medicale ş.a.), ale literaturii şi artei, reprezentanţi ai cultelor, armatei şi vieţii politice.
Un moment greu în istoria Academiei l-a constituit aplicarea Decretului din 9 iunie 1948 privind transformarea ei în Academia R.P.R.
La 5 ianuarie 1990, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a dat un decret prin care Academia Română se reorganiza, redevenind cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al ţării.
Academia Română are 14 secţii, 3 filiale în Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara şi 69 de institute şi centre de cercetare ştiinţifică pe diverse domenii.