Preşedintele OSCE, în vizită la Vladimir Putin. Ce au DISCUTAT

Ucraina, la rândul său, a cerut marţi sprijinul comunităţii internaţionale pentru aceste alegeri, ce par din ce în ce mai ameninţate de spirala violenţelor separatiste în sud-estul ţării. „Dacă (alegerile prezidenţiale) nu au loc, va fi haos şi există riscul unui război civil”, a avertizat preşedintele francez Francois Hollande.

Această ipoteză este însă respinsă pentru moment de către Kiev. „Guvernul ucrainean s-a angajat să desfăşoare alegerile prezidenţiale la data prevăzută”, a afirmat premierul ucrainean de externe Andrii Deşciţa, la finalul unei reuniuni ministeriale a Consiliului Europei desfăşurate marţi la Viena.

Autorităţile de la Kiev au solicitat trimiterea de „observatori internaţionali în Ucraina pentru a monitoriza alegerile”. Ele cer partenerilor lor să facă „tot posibilul pentru a elimina ameninţările şi provocările externe susţinute de Rusia în Ucraina, astfel încât aceste alegeri să se poată desfăşura în mod liber şi democratic”, a adăugat el, informează Agerpres.

Alte articole

EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ Ilie Bolojan, culisele unei candidaturi pregătite minuţios de reţeaua Soros

Crin Antonescu: „Anunţul premierului Ciolacu, că nu demisionează, că rămâne pe poziţie, mi se pare binevenit”

Organizarea alegerilor, esenţială pentru viitorul Ucrainei

Scrutinul din 25 mai ar trebui să permită alegerea succesorului preşedintelui Viktor Ianukovici, un apropiat al Moscovei, răsturnat de la putere la sfârşitul lunii februarie.

Rusia, care refuză să recunoască guvernul interimar de la Kiev, consideră „absurdă” organizarea alegerilor în contextul actual al violenţelor din estul Ucrainei.

Citeşte şi Secretarul general al NATO: Rusia face o GREŞEALĂ ISTORICĂ

Preşedintele în exerciţiu al OSCE, Didier Burkhalter, care a făcut anterior un apel la „încetarea focului pentru alegeri”, urmează să discute miercuri cu liderul de la Kremlin posibilitatea organizării unei dezbateri, sub egida Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, pentru a facilita un dialog naţional între Kiev şi separatiştii proruşi care controlează o parte din estul Ucrainei.

În acest sens, secretarul de stat american John Kerry a denunţat organizarea anunţată de militanţii proruşi a unui referendum în Ucraina la 11 mai. „Noi nu vom sta cu mâinile în sân în timp ce elemente ruse agită flamura instabilităţii”, a declarat Kerry, denunţând un „simulacru” de referendum la Doneţk şi Lugansk.”Respingem pur şi simplu toate aceste încercări ilegale de a diviza şi mai mult Ucraina. Continuarea acestei iniţiative va submina în continuare eforturile pentru a detensiona” situaţia, a mai spus el.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov şi-a manifestat reticenţa faţă de propunerea germană de a organiza o nouă conferinţă Geneva II în vederea detensionării crizei ucrainene. „O nouă reuniune în acelaşi format nu va aduce nimic în plus”, a afirmat el marţi, la Viena.

Timoşenko, în pericol de moarte

Occidentalii sunt sunt din ce în ce mai alarmaţi de turnura luată zilele trecute de evenimentele în Ucraina, unde zeci de persoane au murit în violenţe la Odesa. „Imaginile care ne parvin sunt înfricoşătoare şi nu suntem foarte departe de o confruntare militară în Ucraina”, a estimat ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier. „Nimeni nu ar trebui să se înşele şi să creadă că există doar un risc şi o ameninţare la adresa Ucrainei. Prin acest conflict, întreaga arhitectură de securitate a Europei ar putea fi distrusă”, a avertizat oficialul german, potrivit Agerpres.

Criza actuală ar putea face, de asemenea, ca NATO să ia în considerare o prezenţă militară permanentă în ţările membre din Europa de Est: „Cred că ar trebui să ne gândim” la asta, a estimat marţi generalul Philip Breedlove, comandantul suprem al Forţelor aliate ale NATO în Europa.

Profesorul Michael Clarke, directorul general al United Services Institute din Londra, consideră că Ucraina intră într-o „perioadă extrem de sângeroasă” odată cu apropierea datei de 25 mai.”Este în interesul Moscovei să diminueze credibilitatea acestor alegeri şi să desfăşoare referendumul-fantomă în teritoriile separatiste din Ucraina”, comentează el.

Rusia continuă să reitereze că Ucraina se confruntă cu „forţe ultranaţionaliste, extremiste şi neonaziste” şi neagă orice implicare directă în criza din ţara vecină.Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) le-a recomandat marţi ucrainenilor să fie vigilenţi şi a avertizat-o pe Iulia Timoşenko, fost premier şi candidat la alegerile prezidenţiale, cu privire la o „ameninţare serioasă la viaţa sa”, potrivit avocatului acesteia, Serghei Vlasenko.

Bazinul carbonifer, zona cea mai afectată de violenţele separatiştilor

În acest timp, bazinul carbonifer Donbas, situat la frontiera cu Rusia, rămâne zona cea mai afectată de violenţele separatiste.

La Sloviansk, epicentrul confruntărilor care îi opun pe proruşi forţelor armatei regulate ucrainene, s-au auzit marţi rafale de arme automate, în timp ce rebelii şi-au consolidat poziţiile prin montarea unor blocuri de beton.Luptele grele date luni la periferia Slavianskului s-au soldat cu patru morţi şi 20 de răniţi de partea armatei ucrainene, care a pierdut de asemenea al patrulea elicopter. În tabăra adversă, „peste 30 de terorişti au fost ucişi şi alte câteva zeci au fost răniţi”, a indicat ministrul de interne ucrainean Arsen Avakov.

Insurgenţii au ocupat în ultimele săptămâni clădiri administrative în 12 localităţi, inclusiv în centrele regionale Doneţk şi Lugansk.