Preşedintele Parlamentului georgian demisionează după o noapte de manifestaţii violente, soldate cu 240 de răniţi

Până la 10.000 de persoane s-au adunat joi în faţa Parlamentului, în semn de protest faţă de o intervenţie a deputatului din cadrul Partidului Comunist rus Serghei Gavrilov. Prezenţa sa în hemiciclu, în cadrul unei reuniuni internaţionale cu privire la ortodoxie, a şocat o ţară în care mulţi consideră că Rusia ocupă o parte a teritoriului gerogian.

Protestele au fost marcate de confruntări care s-au soldat cu 240 de răniţi – între care 160 de manifestanţi şi 80 de poliţişti – şi au condus la 305 arestări, potrivit autorităţilor.

Kremlinul a denunţat o ”provocare rusofobă”. Aceste reacţii reflectă relaţiile între cele două ţări, la aproape 30 de ani de la căderea URSS şi la peste zece ani de la ”războiul-fulger” în care s-au înfruntat în august 2008 şi care s-a încheiat cu recunoaşterea de către Moscova a independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei, două regiuni georgiene separatiste proruse.

La o zi după aceste manifestaţii, preşedintele Parlamentului georgian Irakli Kobahidze, un membru al Partidului Visul Georgian, aflat la putere, a demisionat pentru a-şi marca ”nivelul mare de responsabilitate”, ci nu ca o ”concesie faţă de revendicările iresponsabile ale partidelor de opoziţie”, a declarat secretarul general al partidului, Kakha Kaladze. 

Alte articole

Preşedinta pro-europeană a Georgiei refuză să-şi încheie mandatul, dacă nu se refac alegerile legislative: „Voi fi reprezentanta acestei tranziţii legitime şi stabile”

Proteste de amploare în Georgia după ce guvernul a amânat discuțiile pentru aderarea la UE: ”Trupele ”speciale” smulgeau protestatari din mulțime și îi călcau pur și simplu în picioare”

În pofida acestei demisii, opoziţia continuă să îndemne la manifestaţii la Tbilisi, vineri seara, cerând alegeri legislative anticipate şi demisia ministrului de Interne.

”Manifestaţii paşnice permanente continuă până când revendicările sunt îndeplinite”, a declarat pentru AFP Grigol Vaşadze, liderul Mişcării Naţionale Unite, o formaţiune înfiinţată de către fostul preţedinte în exil Mihai Saakaşvili.

Într-o înregistrare video publicată pe Facebook, Mihail Saakaşvili şi-a îndemnat susţinătorii ”să iasă în stradă” şi cere sfârşitul ”regimului” miliardarului Bidzina Ivanişvili, considerat drept cel care ţine frâiele Partidului Visul Georgian.

În noaptea de joi spre vineri, poliţia a respins cu tiruri de gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc mii de manifstanţi care s-au adunat în faţa sediului Parlamentului şi au încercat să intre în clădire.

ONG-ul Human Rights Watch (HRW) a denunţat aceste măsuri împotriva unei mulţimi ”meviolente”, iar Amnesty International (AI) a îndemnat la o ”anchetă serioasă” după reacţia ”musculoasă” a forţelor de ordine. ONG-ul numără 31 de jurnalişti între răniţi.

Preşedinta ţării, Salomé Zurabişvili, şi-a întrerupt o vizită în Belarus şi a revenit la Tbilisi.

Premierul Mamuka Bahtadze a promis, într-un discurs televizat că „liderii unei opoziţii distructive” care au organizat „violenţe în masă” vor fi daţi în judecată.

Bidzina Ivanişvili, prezentat adesea ca adevăratul om puternic al ţării, a mizat pe potolire şi a dat asigurări că „împărtăşeşte pe deplin indignarea sinceră a cetăţenilor”.

„Este inacceptabil ca reprezentantul ţării de ocupaţie să prezideze o întâlnire în Parlament”, a adăugat el, precizând că a cerut suspendarea conferinţei religioase la care a participat Serghei Gavrilov, care s-a întors între timp la Moscova.

Într-un interviu acordat cotidianului rus Kommersant, acesta a apărat o reuniune cu caracter cultural.

Prezenţa unor parlamentari ruşi a provocat proteste aprige în fosta republică sovietică din Caucaz, unde amintirea Războiului din 2008 este în continuare vie.

Armata rusă a intervenit pe teritoriul georgian, sărind în ajutorul micii Osetii de Sud, un teritoriu separatist prorus în care Tbilisi lansase o operaţiune militară.

În doar cinci zile, mica armată georgiană a fost învinsă.

Ostilităţile s-au terminat după încheierea unui acord de pace, smuls printr-o mediere a preşedintelui francez de la acea vreme, Nicolas Sarkozy, a căruii ţară deţinea preşedinţia semestrială a Uniunii Europene (UE).

Oseria de Sud şi altă republică separatistă prorusă, Abhazia, se află la frontiera cu Rusia, iar pe teritorul lor sunt staţionate în continuare trupe ruse.

După război, Moscova le-a recunoscut drept „state independente”, iar exemplul i-a fost urmat de o mână de ţări din lume.