Preşedintele SUA a dat ordinul. Este vorba de atacurile cu DRONE

Preşedintele SUA Joe Biden a limitat folosirea de către armata americană a atacurilor cu avioane fără pilot (drone) vizând grupări jihadiste în afara teatrelor de război în care Statele Unite sunt angajate în mod oficial, revenind astfel asupra unei politici a predecesorului său Donald Trump, care le-a dat undă verde în acest sens militarilor ameriani în ţări precum Somalia, relatează AFP.
Orice atac planificat vizând grupări jihadiste în afara Afganistanului, Siriei şi Irakului urmează să fie supuse de-acum înainte aprobării Casei Albe înainte să aibă loc, a anunţat luni un purtător de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Este vorba despre ”instrucţiuni temporare trimise cu scopul să asigure preşedintelui o vizibilitate completă asupa operaţiunilor importante”, a precizat el, confirmând dezvăluiri ale presei americane.

”Acest lucru nu este permanent şi nu înseamnă oprirea” atacurilor cu drone, a precizat reprezentantul Pentagonului.

”Ne concentrăm în continuare asupra ameninţării pe care o reprezintă organizaţiile extremiste şi este clar că rămânem hotărâţi să cooperăm cu partenerii noştri străini în cotracararea acestor ameninţări”, a declaart el.

Alte articole

Rusia a lansat aproape 100 de drone asupra Kievului. Capitala Ucrainei, lovită puternic

Valeri Zalujnîi, fostul comandant al Forțelor Armate Ucrainene, susține că România i-a cerut să tacă cu privire la dronele ruse căzute pe teritoriul nostru

Carnagiu în Somalia, atentat cu maşină-capcană într-o zonă aglomerată
Potrivit The New York Times (NYT), aceste instrucţiuni, dezvăluite în ultimele zile, le-au fost trimise în mod discret comandamentelor militare încă de la instalarea lui Joe Biden la Casa Albă, la 20 ianuarie.

Fostul preşedinte Donald Trump a renunţat încă de la începutul mandatului său, în 2017, la controlul pe care Barack Obama îl exercita asupra operaţiunilor armatei împotriva grupărilor jihadiste, subliniind că avea ”încredere în generalii” săi.

Atacurile cu drone s-au multiplicat ulterior şi au crescut de la 11 bombardamente în Somalia, în 2015, la 64 în 2019, potrivit organizaţiei specializate Airwars.

Ele au devenit unica metodă de operare în anumite ţări, în care armata americană a desfăşurat doar câţiva militari de elită în susţinearea forţelor guvernamentale, precum Somalia, unde Statele Unite ţintesc islamişti shebab, sau în Libia, unde vânează gruparea Statul Islamic (SI).

În pofida faptului că militarii susţin că atacurile lor sunt ”chirrgical” de precise, ONG-uri îi acuză de victime civile, iar eficienţa le este pusă la îndoială.

Într-un prim raport despre operaţiuni militare americane în Somalia, publicat în februarie 2020, Inspectorul General al Departamentului Apărării Glenn Fine amintea că misiunea încredinţată AFRICOM era, în mod oficial, o ”diminuare suficientă, până în 2021, a shebab şi grupării SI în Somalia şi altor grupări extremiste din Africa de est, pentru ca acestea să nu mai poată dăuna intereselor Statelor Unite”.

Însă, ”în pofida unor atacuri americane continue şi asistenţei americane acordate forţelor partenere africane, shebab par o ameninţare tot mai mare care aspiră să atace pe teritoriul american”, sublinia biroul inspectorului general, un organism independent de la Pentagon.

Cel puţin zece persoane au fost ucise vineri seara în explozia unui vehicul-capcană, revendicată de către extremişti shebab, la un restaurant popular din capitala somaleză, Mogadiscio, a anunţat poliţia.

Arabia Saudită bombardează poziţii ale rebelilor houthi în Yemen, după un atac cu drone