Tema conferinţei este bugetul de stat pe 2014, subiect de polemici în ultimele zile, după ce preşedintele a anunţat că intenţionează să întoarcă proiectul la Parlament, dacă nu se va renunţa la acciza de 7 la sută la carburanţi.
După declaraţia preşedintelui, premierul Victor Ponta a declarat că respingerea bugetului de către preşedinte ar atrage după sine imposibilitatea punerii în aplicare a măsurilor sociale anunţate de guvernanţi, precum indexarea pensiilor de la 1 ianuarie 2014, acordarea burselor pentru medicii rezidenţi sau mărirea salariului profesorilor.
Urmăriţi pe ROMÂNIATV.NET cele mai importante declaraţii ale preşedintelui:
Premierul afirmă faptul că am contestat la Curtea Constituţională OUG 26/2013, prin care limitam veniturile persoanelor aflate în conducerea companiilor cu capital majoritar sau integral de stat. Afirmaţia este o probă de superficialitate. Eu am trimis chiar dânsului acea lege, pentru că am trimis-o înapoi la Parlament. Grupul parlamentar USL a fost chemat să reanalizeze punerea la dispoziţie a companiilor de stat de către clientela politică. Eu am apreciat că nu este corect şi că dacă ar urma exemplul lui Emil Boc de a limita veniturile ar fi un lucru potrivit în acest moment.
Am trimis legea la Parlament, în încercarea de a găsi o soluţie împreună cu Parlamentul, înainte de a mă adresa Curţii Constituţionale.
Eu nu am nicio bătălie politică cu nimeni, dar îmi exercit atribuţiunile constituţionale în favoarea românilor, nu în favoarea partidelor. Dacă ar vrea să avem o bună colaborare, şi asta înţeleg din declaraţia de vineri, premierul ar trebui să facă două lucruri esenţiale pentru mine şi pentru ţară: să respecte legea şi să respecte instituţiile statului. Şi în momentul în care face aceste două lucruri, relaţiile dintre noi vor fi perfecte.
Premierul trebuie să înţeleagă că dacă tu ca prim ministru nu respecţi legea, degeaba ai o majoritate de 72%, degeaba îţi votează Parlamentul memorandumul Rompetrol, dacă tu nu respecţi legea. Esenţa exercitării puterii la nivelul avut acum de USL în Parlament este încadrarea exercitării acestei puteri în lege şi Constituţie şi atunci nimeni nu se va opune.
Pentru că suntem la capitolul Rompetrol aş vrea să lămuresc acest aspect şi eu vreau să-l încurajez. Trebuie să fie optimist pentru că memorandumul a rămas în vigoare. Eu nu am atacat la CCR decât tangenţial conţinutul memorandumului. Acest lucru l-a făcut un grup de parlamentari în luna iunie. În ceea ce priveşte atacul meu la CCR cu privire la legea memorandumului Rompetrol, în afară de câteva observaţii tehnice, fondul atacului a fost în cele din urmă pe tratamentul egal care trebuie aplicat persoanelor şi companiilor în România. Nu poţi pentru Chevron să nu duci legea în PArlament, iarpentru Rompetrol să o duci. Al doilea element atacat a fost amestecul puternii legislative în competenţele puterii executive. Acordurile, memorandumurile între un agent economic şi Guvern sunt responsabilitatea Guvernului. Riscăm să facem din Parlament un negociator. Acesta este motivul pentru care CCR a respins legea de aprobare a memorandumului, iar declaraţiile Parlamentului îmi ridică foarte multe probleme.
Dacă se dă o decizie a CCR, ar fi extraordinar ca după patru luni să nu se dea o decizie contrară a aceleiaşi curţi. E ca Agamiţă Dandanache. El trebuia să ştie ca şef de Guvern care a fost conţinutul întâmpinării la Curte făcut de parlamentari şi care a fost conţinutul întâmpinării făcute de Preşedinţie.
Premierul este într-o confuzie, este incapabil să înţeleagă legile şi Constituţia şi să facă diferenţa între două intervenţii la curte în care parlamentarii au intervenit pe conţinutul memorandumului, iar preşedinţia pe discriminarea persoanelor în faţa legii. Ăsta e riscul când obţiid octoratul fără să ştii ce scrie în el. Asta e… doctori în drept.
În problema Rompetrol aş vrea să subliniez că preşedinţia neatacând pe fond conţinutul memorandumului, el rămâne valabil. Doar că Guvernul va trebui să şi-l asume prin hotărâre de Guvern, dacă simte nevoia. Aici problema nu e că are cineva ceva cu premierul, problema e ce facem în relaţia Executiv – Parlament. Dacă problemele executivului le dăm Parlamentului să le transforme în lege, cum mai controlează Parlamentul Executivul. Este un conflict major constituţional, peste care nu se poate trece.
Încep cu un set de afirmaţii fără echivoc. Susţin fără rezerve indexarea pensiilor cu 3.76 la sută. Şi chiar dacă nu aş susţine-o, este în lege. Susţin acordarea de burse pentru medicii rezidenţi şi creşterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Este un lucru foarte bun creşterea salariului minim pentru că asta aduce venituri suplimentare prin CAS în bugetul de stat şi pentru că diminuează evaziunea fiscală. Este o măsură foarte bună. Foarte bună creşterea venitului minim garantat cu 5%, de asemenea a venit timpul să plătim deciziile judecătoreşti care au titluri executorii pentru salariile care nu au fost acordate la un moment dat. N-am nicio problemă, sunt un susţinător fără rezerve al creşterii volumului de cofinanţare pentru fondurile europene şi sunt un mare susţinător al programului pentru autostrăzi. Nu înţeleg de ce s-a supărat domnul prim ministru şi am să vă demonstrez că poate să le facă, dacă vrea, renunţând la accizarea suplimentară a combustibililor.
Această conferinţă se vrea a fi şi un avertisment şi, dacă vreţi, o deschidere de dialog şi către Parlament, şi către Guvern. Categoric: Dacă nu se renunţă la creşterea accizei la combustibil, voi trimite înapoi bugetul de stat, după care este foarte posibil să-l atac şi la Curtea Constituţională, dacă voi găsi motive în forma finală.
Cred că această acciză suplimentară nu are ce să caute. Vă dau doar puţine elemente, deşi muncesc de zile în şir împreună cu consilierul economic să găsim soluţii.
Pe date Eurostat discutîm. Şomajul în septembrie 2012 era 6,7%. Şomajul în septembrie 2013 este 7,5%. Asta înseamnă o creştere a numărului de şomeri cu 56.000. Nu ştiu unde sunt zecile de mii de locuri de muncă şi zecile de miliarde pe care le investea Guvernul până la sfârşitul anului. Ar trebui să mai privim un lucru. Agricultura este ciclică. Anul ăsta poate fi o recoltă foarte bună, cum am avut, sau mai puţin bună, ca în 2012, sau şi mai puţin bună când sunt inundaţii. Pentru a vedea evoluţia economiei este bine să calculezi PIB scoţând agricultura, care are efecte ciclice, sezoniere, extrem de dependente de climă şi aşa mai departe. DAcă privim aceste cifre, vom constata că în 2012 creşterea economică a fost de 2,2 la sută, iar în 2013 vom avea o creştere de 0,8-1%. Şi astea sunt cifre provizorii. Deci aş fi extrem de prudent în privinţa evoluţiei economiei româneşti.
Introducerea de noi poveri fiscale riscă să diminueze şansele României. Avem condiţii de relansare economică, dar important este dacă le luăm sau nu. DAcă nu putem să luăm măsuri de relaxare fiscală, măcar să nu îngreunăm relansarea prin introducerea de noi taxe şi impozite. Reafirm, ca atunci când guvernul Boc a mîrit TVA cu 5%, că prin creşterea accizei la combustibili se face o mare greşeală economică. Greşeală care, bugetul o demonstrează, poate fi evitată. Creşterea accizei la combustibil va avea impact în toată economia şi în fiecare casă. Şi în preţul de transport, şi în cel al alimentelor, şi al bunurilor de larg consum. Peste tot va fi un impact destul de mare. Ceea ce domnul prim ministru spune că vrea să dea oamenilor va fi înghiţit de creşterile de preţuri şi de creşterea inflaţiei. În evaluarea mea, şi rog să fiu scuzat de BNR că îmi permit, dacă BNR înainte de introducerea aceste taxe evalua o inflaţie de 3% pentru anul viitor, în urma introducerii taxelor şi a creşterii accizelor, infalţia va fi de 3,5-3,6 anul viitor.
Calculele arată că creşterea accizei va duce la o creştere cu 53,44 bani pe litru la benzină şi 52,5 bani pe litru la motorină. Câţi bani aduce această creştere de acciză în bugetul de stat? Folosesc cifrele pe care le-a folosit Guvernul şi el spune 2,28 miliarde de lei noi. Din care 1,838 miliarde acciză şi 0,44 miliarde TVA. Este o contribuţie importantă la buget, efectele, însă, sunt foarte rele în economie şi vor fi foarte rele în buzunarul fiecăruia. Vor afecta major IMM-urile, intreprinderile familiale, dar şi marile companii de transport, care consumă tot combustibil. În aceste zone s-ar putea să fie foarte multe falimente datorită creşterii preţurilor la combustibil şi a creşterii preţurilor în cascadă. Nu vorbim de Petrom, de giganţi, dar firmele mici şi companiile de transport vor fi foarte puternic afectate.
Îi propun premierului Ponta să renunţe la această acciză, având în vedere efectele rele pentru economie şi pentru şansa de relansare a economiei româneşti şi să privească în propriul buget, împreună cu majoritatea parlamentară, uitându-se în primul rând la bugetul Ministerului Dezvoltării, care are o creştere de 1,22 miliarde lei la nivelul bugetului. Bugetul MDR a fost în 2013 3,580 miliarde, iar pentru 2014 este programat să fie 4,8 miliarde. 1.500 de miliarde sunt programate a fi transferate către administraţiile publice în trei programe: unul este modernizarea satului românesc, al doilea este regenerare urbană şi cel de-al treilea – infrastructură judeţeană. Pentru dezvoltare rurală sunt încă necheltuiţi la această oră peste 3 miliarde de euro. Ar trebui să cheltuiască 1,5 miliarde în 2014 şi 1,5 miliarde în 2015. În locul domnului Dragnea m-aş fi uitat foarte atent la angajarea tuturor banilor europeni de la programul de dezvoltare rurală, unde ar putea să rezolve admirabil şi modernizarea satului, şi infrastructura judeţeană.