Băsescu: Am mai mult potenţial decât premierul Ponta. Pot servi interesele României mai bine

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că merge la Consiliul European de la Bruxelles pentru că este un moment dificil şi pentru că are un „potenţial mult mai bun” decât premierul Victor Ponta şi poate servi mai bine interesele României decât ar face-o premierul.

„Este un moment dificil, din punctul nostru de vedere, dar şi din punctul de vedere al celorlalte state, pentru că nimeni nu este mulţumit de cum arată propunerea de buget lansată de preşedintele van Rompuy. Aş fi considerat că nu mi-aş fi făcut atribuţiunile constituţionale dacă aş fi pasat răspunderea către primul-ministru, care nu poate avea decât o responsabilitate delegată. Ştiu ce pot să fac din punct de vedere al capacităţii de negociere în interiorul UE şi ştiu că am potenţial mult mai bun decât Victor Ponta şi pot servi interesele României mult mai bine decât ar putea să o facă premierul, din motive pe care nu insist să le enunţ”, a afirmat şeful statului.

Preşedintele a mai spus că niciodată nu va fugi de exercitarea atribuţiunilor constituţionale pentru a-şi proteja pielea.

„Ştiu responsabilitatea uriaşă pe care o am şi trebuie să mi-o asum la fel cum într-un moment la fel de dificil mi-am asumat public anunţuri neplăcute pentru populaţie. Ştiam toate riscurile şi implicaţiile, dar era obligaţia mea de şef al statului să îmi asum această obligaţie ca românii să nu ajungă ca alte state care aşteaptă bani din împrumuturi să îşi poată plăti salariile şi pensiile”, a adăugat Traian Băsescu.

Alte articole

Victor Ciutacu, după cazul spitalului Pantelimon: „Faptul că nu iei şpaga ar trebui să fie normă, nu excepţia”

Traian Băsescu, revenire spectaculoasă pe reţelele sociale. Ce a scris fostul preşedinte pe Facebook, după mai mult de doi ani de pauză

Preşedintele Băsescu a atras atenţia că o decizie prealabilă a ţării noastre de a ameninţa cu exercitarea dreptului de veto va scoate România din negocierile privind bugetul Uniunii Europene pe 2014-2020.

„Dacă plecăm pe ideea de veto, suntem în afara negocierilor. Nu ne mai caută nimeni. Nu numai noi avem nevoie de aliaţi, şi alţii au nevoie de noi. Interesul României este să negocieze şi nu să plece de la Bucureşti cu ideea unui veto, iar România are capacitate de negociere fiind  şaptea ţară din UE ca mărime”, a declarat şeful statului.

Acesta a arătat că o decizie radicală a României nu ar aduce beneficii. „Ameninţarea cu veto arată şi incapacitatea de a-ţi forma alianţe în Consiliu, incapacitatea de negociere, iar România nu a fost niciodată până acum în această situaţie de când e membră UE. Toţi plecăm pe ideea de compromis. Sper că şi cei care susţin reducerea cu 200 de miliarde de euro vor un compromis care să ne lase uniţi după Consiliu. Riscul să fim dezbinaţi este major dacă nu plecăm pe ideea că acolo trebuie să obţinem un compromis”, a spus preşedintele.

Iată principalele declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu:

-Se impun unele clarificări. Discutăm de o situaţie de negociere extrem de complexă care nu poate fi lăsată numai pentru momentul prezenţie la Bruxelles. Acum mă aflu întru-n proces de corelare a poziţiei noastre cu alte state, alte instituţii europene astfel încât să fie bine înţeles punctul nostru de vedere.

-Singularizarea este marea eroare pe care o poate face un stat beneficiar. Ar fi state donatoare bucuroase să vadă un veto de la un stat beneficiar.

-Pentru PAC, principalul meu obiectiv este să port discuţiile pe bază de principii. Mă refer la zona de plăţi directe. România are în art 143 din Tratatul de Aderare face trimitere la aşa-numitul phasing in, un proces prin care treptat subvenţiile pentru suprafaţă cresc, cu tendinţa de a ajunge la media subvenţiei pe UE. Sigur, ar fi de discutata dacă s-a negociat bine phasing in-ul sau nu.

-Mai este o discuţie care este propunerea comisarului Cioloş, anume convenrgenţa deoarece phasing in nu reduce problema diferenţei dintre state privind plăţile directe. Procesul de convergenţă încă nu este legalizat, aici intervine şi o abordare politică profundă, anume dacă ceea ce spunem, că ne trebuie mai multă convergenţă, este transpus în realitate sau nu.

-În ce priveşte coeziunea, s-au făcut propuneri făcute de penalizarea României. Nu acceptăm să stăm decât în regulamente şi proceduri de distribuiţia banilor. Penalizările nu sunt trecute în regulamente. Sunt state membre care cer să venim cu cofinanţarea la 75%. Vom discuta, vom negocia.

-Prefinanţările sunt propuse la 2% din contract. În actualul buget s-a mers până la 6%, iar eu am obţinut pentru România 9%. Esenţial e să lase Comisiei Europene o marjă ca unele state să primească o prefinanţarea mi mare.

-O iniţiativă a mea a fost ca TVA-ul să fie eligibil măcar pentru anumite proiecte. Şi aici e de discutat o marjă care trebuie lăsată Comisiei.

-Pregătirea summitului trebuie bine pregătită. Mecanismul de formare a bugetului UE este destul de complicat şi nu e precis stipulat.

-Ca să aveţi corectă cifra, propunerea preşedintelui Barroso a fost un buget de 1,08% din PIB-ul UE, 1.033 miliarde de euro. Van Rompuy a venit cu o propunere cu o reducere de 80 de miliarde în condiţiile în care unii cer o reducere de 100 iar alţii de 200. Preşedintele Consiliului şi-a asumat negocierea între statele membre.

-Dacă plecăm pe ideea de veto, suntem în afara negocierilor. Nu ne mai caută nimeni. Nu numai noi avem nevoie de aliaţi, şi alţii au nevoie de noi. Interesul României este să negocieze şi nu să plece de la Bucureşti cu ideea unui vetio.

-Ameninţarea cu veto arată şi incapacitatea de a-ţi forma alianţe în Consiliu, incapacitatea de negociere, iar România nu a fost niciodată pânî acum în această situaţie de când e membră UE. Toţi plecăm pe ideea de compromis. Sper că şi cei care susţin reducerea cu 200 de miliarde de euro vor un compromis care să ne lase uniţi după Consiliu. Riscul să fim dezbinaţi este major dacă nu plecăm pe ideea că acolo trebuie să obţinem un compromis.

-Singularizarea este marea eroare pe care o poate face un stat beneficiar. Ar fi state donatoare bucuroase să vadă un veto de la un stat beneficiar.

-Mi-ar fi de mare ajutor o politică fermă a restanţelor Parlamentului: problema Trăşculescu, cea legată de cei doi miniştri cu dosare penale şi problema de la Senat cu fostul ministru acuzat de incompatibilitate. Ar ajuta România dacă s-ar rezolva problemele care sunt restanţe de credibilitate şi ale statului de drept.

-Ar fi productiv dacă nu am mai auzi declaraţii de genul „se reia finanţarea”. Nu se reia, auditul a sosit de-abia ieri.

-Nu este suficient ca un preşedinte să fie credibil sau vechi. Dacă în spatele lui, regele e gol, nu poţi să convingi. Trebuie trimise poate astăzi răspunsurile la scrisorile de presuspendare.

-În spaţiul public se vehiuclează ideea că aş avea datorii la cei care m-au susţinut în vară. Este o dezinformare ticăloasă pentru că nimeni nu m-a susţinut pe mine, ci statul de drept din România.

-Uşor cu afirmaţia că Băsescu a fost ajutat şi că are datorii de plătit. Eu datoria să apăr interesel românilor în context european şi nu printr-un naţionalism care ne elimină uşor uşor din rândul statelor credibile.

-M-am mulţumit să discut despre domnul Orban, l-am informat despre discuţia avută cu van Rompuy. Cunosc foarte bine Tratatul UE. Art. 16: „Consiliul Afacerilor General exercită împreună cu Parlamentul European funcţia legislativă şi bugetară.” Premierul spunea că nu e contabil şi că nu se paote duce, dar nici dl. Orban nu e. Ce coordonează d. Ponta? Adunarea din Parlament?

-Pentru dl. prim-ministru problema nu i-a părut foarte importantă. La CAG poate participa un membru al Guvernului care are mandat de vot. Dacă nu ar fi fost demagog, dacă ar fi crezut într-adevăr că poate rezolva ceva, el trebuia să fie acolo pentru că participarea este decisă de către premier. Când faci acasă atâta caz, de dreptul de veto, eu m-aş fi dus. Dacă aş fi avut dreptul, dar CAG e rezervat membrilor Guvernului, m-aş fi dus pentru că e pregătitoare Consiliului European de joi. Uzanţa e să participe un ministru, dar având în vedere agitaţia şi problema de viaţă şi de moarte, eu nu aş fi considerat că îmi cad galoanele ca să susţin interesele ţării mele.

-Şi acum consider că propunerea van Rompuy este inacceptabilă, inadmisibilă. De aceea spun, să negociem. Discuţia cu Ponta a avut loc la mine în birou, unde nu se înregistrează nimic.

-Mă bucur că problemele importante sunt discutate de Parlamentul României şi că discuţia va fi corectă. Va fi dramatic însă dacă negocieirle de acum ar fi contrazise de o decizie în necunoştinţă de cauză a Parlamentului printr-o rezoluţie. Dacîă acest lucru se va întâmpla, voi scoate documentele care dovedesc că preşedintele României nu ia mandat de la Parlament.

Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au decis, luni seară, convocarea şedinţei de plen reunit, marţi, la ora 13 pentru mesajul adresat de prim-ministrul Victor Ponta pe tema poziţiei României în privinţa bugetului UE 2014-2020.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi-a exprimat speranţa că marţi Parlamentul va adopta o hotărâre sau o rezoluţie pe această temă, deoarece „fiecare reprezentant al României trebuie să aibă un mandat şi să se obişnuiască că va avea un mandat din partea Parlamentului”.