Reacţia lui Băsescu în scandalul Schengen. Ce demonstraţie a făcut şeful statului la hartă VIDEO

Preşedintele Traian Băsescu a refuzat să comenteze declaraţiile liberalilor Radu Stroe şi Crin Antonescu privind aderarea la Schengen, spunând că pe el îl bucură poziţia exprimată de premierul Victor Ponta.

„Salut poziţia premierului Ponta pentru mandatul pentru reprezentantul României în şedinţa JAI pe Schengen”, a spus Băsescu, adăugând că  această poziţie este „o revenire la normal”.

Şeful statului a mai arătat că ministrul german de Interne este un suporter al României, însă „oricine citea ultimul raport MCV ar fi făcut un pas înapoi”.

„Din punct de vedere al ministrului german de interne, România şi Bulgaria au o singură problemă în privinţa intrării în Schengen: corupţie„, a explicat Băsescu.

Alte articole

H.D. Hartmann îl desființează pe Nicolae Ciucă, după ce liderul PNL a acceptat o manea compusă de un interlop: „Domnul Dani Mocanu este acuzat de proxenetism, violență sexuală, trafic de persoane”. Crin Antonescu prevestește dispariția PNL: „Un partid, la un moment dat, poate să și dispară”

Crin Antonescu crede că strategia electorală a PNL și maneaua lui Dani Mocanu l-au îngropat pe Nicolae Ciucă. ”Șansele candidatului PNL de a intra în turul 2 sunt din ce în ce mai mici”

„Poziţia pe care o exprim fără rezerve este că România are ca obiectiv major intrarea în zona Schengen. (…) În prezent frontiera Uniunii Europene este pe frontiera de vest a României. Interesul nostru este să se mute pe cea de est. Este esenţial să mutăm această frontieră pe frontiera noastră de nord, est şi sud-est. Din acest punct de vedere, niciun sacrificiu nu este prea mare. Chiar sacrificarea corupţilor noştri nu este prea mare pentru ca ţara noastră să fie parte a unui sistem european solid. Este mai important să fim în spaţiul Schengen decât în zona Euro, din punct de vedere politic”, a explicat Băsescu, arătând la hartă.

„Eu n-am ce să-mi asum. Eu am numit miniştri penali. Eu mi-am făcut datoria. În decembrie, când încă nu apăruse raportul MCV, am discutat cu ţările care ştiam că au reticenţe faţă de ce s-a întâmplat în vară, şi au fost de acord să discute accesul României în Schengen. Am rugat, am sugerat în diverse întâlniri cu lideri politici, ce e de făcut ca să avem o soluţie mai bună. Nu am ce să-mi asum. Nu am nici majoritate parlamentară, nici guvernul nu poate fi influenţat politic. Când a fost de asumat, mi-am asumat, ca atunci când am luat măsurile pentru ieşirea din criză”, a completat preşedintele.

Băsescu a arătat că poziţia corectă care ar trebui adoptată de autorităţi pe tema Schengen ar fi „să se ia notă şi să stabilim un alt termen în care să discutăm accesul în Schengen”.

„Poziţia corectă este să se ia notă şi să stabilim un alt termen în care să discutăm accesul în Schengen (…) Trebuie să obţinem o altă dată, poate fi septembrie, poate fi decembrie„, a spus Băsescu.

Principalele declaraţii ale şefului statului:

Încep prin a saluta poziţia exprimată de primul ministru cu privire la mandatul pe care îl are reprezentantul Guvernului pentru şedinţa JAI din 7-8 martie. Cred că este o revenire la normalitate.

Aş dedica această întâlnire cu presa realităţilor europene, pentru că se pare că trăim în lumi paralele, nu înţelegem atribuţiile principale ca stat membru al UE. Sunt două priorităţi fundamentale: intrarea în spaţiul Schengen şi adoptarea monedei euro. Pentru ambele românia are derogări, nu sunt facultative, la bunăvoinţa unui guvern care azi e, mâine nu mai e, ci sunt obligaţii ale României.

România a avut poziţii extrem de severe, susţinute de Germania, când s-a pus problema pactului Euro. El a devenit Euro Plus şi a permis participarea statelor non-euro, care au dorit, pentru că România a avut iniţiativa unor solicitări extrem de argumentate şi susţinute de Germania şi alte câteva state.

A fost tema uniunii bancare, concepută pentru statele din zona Euro. România a fost atunci foarte vehementă şi a cerut să fie parte la acest proces al Uniunii Bancare, pentru că este una să fii în afară şi alta în interiorul conclavului în care se iau decizie cu privire la euro, mai ales că România este dependentă de zona Euro.

România a fost foarte activă ca statele din zona euro să permită şi statelor din zona non-euro să ratifice tratatul fiscal. Deşi condiţia lui este ca 12 state euro să ratifice acest tratat fiscal, necontând dacă sunt sau nu din zona Euro.

Poziţia pe care o exprim fără rezerve este că România are ca obiectiv major intrarea în zona Schengen. Nu este o prioritate doar din punct de vedere economic. E adevărat că intraţi în Schengen avem alt culoar prin care cetăţenii români trec prin aeroporturi, nu mai sunt controlaţi la vamă, camioanele nu mai stau la coadă în vamă. Pentru noi este esenţială intrarea în zona Schengen şi din punct de vedere al procesului de integrare, şi din punct de vedere economic, dar, cel mai important este aspectul politic.

În prezent frontiera Uniunii Europene este pe frontiera de vest a României. Interesul nostru este să se mute pe cea de est. Este esenţial să mutăm această frontieră pe frontiera noastră de nord, est şi sud-est. Din acest punct de vedere, niciun sacrificiu nu este prea mare. Chiar sacrificarea corupţilor noştri nu este prea mare pentru ca ţara noastră să fie parte a unui sistem european solid. Este mai important să fim în spaţiul Schengen decât în zona Euro, din punct de vedere politic.

România trebuie să-şi propună ca obiectiv major intrarea în spaţiul Schengen cu „costurile” legate de corupţi sau potenţiali corupţi. Aceste costuri sunt nesemnificative în raport cu nevoia politică de a muta frontiera UE pe Prut şi pe frontiera cu Ucraina. Este esenţial acest lucru şi la fel de important ca intrarea în UE.

Noi am intrat în UE la 1 ianuarie 2007, dar nu ne-am integrat în cele două uriaşe facilităţi ale sale. Cu toate eforturile noastre de a participa la aceste proiecte. Am avut ca politică să nu pierdem participarea la niciuna dintre cele trei tratate care vizau zona Euro.

În Schengen, justiţia, afacerile interne sunt bazate pe nişte criterii pe care noi nu le îndeplinim încă.

Îl cunosc pe ministrul german de Interne, este un suporter al României, însă oricine citea ultimul raport MCV ar fi făcut un pas înapoi. Se încearcă acreditarea ideii că Germania este împotrivă din cauza romilor, de pericolul invaziei. Ministrul Friedrich discută problema romilor, a migraţiei, dar nu condiţionează accesul României de aceste aspecte. Germania vede corupţia de la noi şi faptul că nu îndeplinim criteriile de aderare.

Suntem foarte supăraţi că am cheltuit foarte mulţi bani şi nu ne primesc în Schengen. Din bugetul României, 88 de milioane de lei s-au dus pe aşa numite cheltuieli neeligibile în Schengen, construcţii, tehnică.

Germania nu este singura care ar fi votat împotriva României. Sunt cel puţin şapte state.

Prudenţa premierului este de bun augur. De când merg la Consiliul European, nu am văzut nicio problemă rezolvată ţipând. Totul este subiect de negociere între parteneri. Nimeni nu aruncă buzduganul peste frontieră. Se mai întâmplă cu Londra, dar şi ea pierde câte o jumătate de buzdugan când face aşa ceva.

Corect din partea noastră este să ne uităm în ograda noastră, să vedem de ce sunt supăraţi unii parteneri europeni.

Fără respectarea regulilor nu suntem credibili. Se artă în documentul Consiliului Afaceri Generale: „Sistemul administrativ şi judiciar imparţial este indispensabil pentru o bună funcţionare a politicilor Uniunii Europene”. Schengen este parte a politicii Uniunii Europene.

Legătura indirectă, trebuie să citeşti corect limbajul UE. Când îţi spune că fără administraţie şi justiţie imparţială nu poţi să asiguri buna funcţionare trebuie să înţelegi că aceştia sunt piloni importanţi. Dacă nu înţelegem lucrurile astea, ne vom război degeaba. Au fost momente când eu am simţit o anumită ţară care avea probleme cu componenţa guvernului, avea un partid antieuropean în guvern, dar nici atunci nu a îndrăznit nimeni să spună „nu mai e o prioritate pentru noi Schengen”. Este o prioritate pentru că este parte a procesului de integrare.

Poziţia corectă este să se ia notă şi să acceptăm un alt termen de intrare în Schengen. Poate fi septembrie, poate fi decembrie. Este important să obţinem o altă dată pentru că în caz contrar Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne trebuie să urcăm din nou în Consiliul European şi să introducem la un moment dat în concluzii cerinţa Consiliului European în Consiliul JAI să rediscute problema României şi Bulgariei. O strategie corectă este să se ia notă că România a făcut progrese, menţionate în raportul MCV la DNA, la ANI, la CSM, la ICCJ.

Deci în mod categoric în următorul JAI mandatul trebuie să fie constatarea progreselor şi asumarea faptului că mai avem nişte lucruri de făcut. Exact în zona politică. Fie că vorbim de Parlament, fie de statutul parlamentarilor, de cel al membrilor guvernului, al preşedintelui; dar este clar că în zona politică avem probleme. Trebuie să ne asumăm corecţiile în zona politică. Dacă reprezentantul nostru va insista pentru luna septembrie sau decembrie, ţine de guvern şi de majoritatea parlamentară, adică în cât timp cred ei că putem aplica corecţiile pe care ni le cere MCV.

Această explicaţie nu e un atac la nimeni, ci pur şi simplu trebuie să înţelegem că trebuie să ne solidarizăm pe acest obiectiv. Am o experienţă pe care o pot da şi vreau să o dau ca să ne atingem acest obiectiv.

Eu n-am ce să-mi asum. Eu am numit miniştri penali. Eu mi-am făcut datoria. În decembrie, când încă nu apăruse raportul MCV, am discutat cu ţările care ştiam că au reticenţe faţă de ce s-a întâmplat în vară, şi au fost de acord să discute accesul României în Schengen. Am rugat, am sugerat în diverse întâlniri cu lideri politici, ce e de făcut ca să avem o soluţie mai bună. Nu am ce să-mi asum. Nu am nici majoritate parlamentară, nici guvernul nu poate fi influenţat politic. Când a fost de asumat, mi-am asumat, ca atunci când am luat măsurile pentru ieşirea din criză.

Sunt discuţii între mine şi premier care au loc în orice stat. Nu sunt de interes. Eu vă exprim poziţia mea publică cu privire la Schengen.

Avem un nou raport în decembrie şi cu siguranţă ne putem asuma un nou termen în septembrie.

Putem fi supăraţi pe Germania, dar nu putem spune că nu ne mai interesează Schengen.

Trebuie să facem din Schengen obiectiv naţional, dar corectarea celor semnalate de ultimul raport MCV nu ţine de mine, ci de majoritatea parlamentară şi de Guvern. Nu se poate schimba strategia României, interesul naţional este unul singur.

Nu pot să nu văd la noi problemele pe care le văd europenii şi slavă Domnului se limitează la MCV, nu vorbesc de alte lucruri.

Poziţia statului român poate fi exprimată doar de preşedintele ţării. Alte poziţii pot fi ale Guvernului, ale Senatului, dar nu ale statului român, conform Constituţiei.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat săptămâna trecută că o eventuală nouă decizie de amânare a aderării României la Schengen la Consiliul JAI  va afecta „credibilitatea procesului”, iar ţara noastră ar putea să nu mai fie interesată şi doar să aştepte o invitaţie de la UE.

Totodată, Corlăţean a precizat că Germania este principala ţintă a demersurilor politico-diplomatice ale României cu privire la aderarea la Schengen în următoarea săptămână.