Preşedinţia: Ambasadorii UE şi-au manifestat îngrijorarea cu privire la modificările CPP. Ameninţări legate de fondurile europene

Întâlnirea preşedintelui Iohannis cu ambasadorii statelor membre UE acreditaţi la Bucureşti a fost organizată de Ambasada Bulgariei, ţară care deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2018.

Conform Administraţiei Prezidenţiale, în discuţiile referitoare la evoluţiile din plan intern, preşedintele Iohannis s-a referit la nevoia de consolidare a democraţiei şi a statului de drept, ca elemente esenţiale pentru parcursul viitor al României.

Şeful statului a subliniat că va urmări în continuare obiectivul major asumat încă de la începutul mandatului său, de garantare a independenţei justiţiei şi continuare a luptei împotriva corupţiei şi a exprimat convingerea că cetăţenii români merită legi pragmatice care să contribuie la consolidarea independenţei justiţiei şi să garanteze funcţionarea statului de drept, în conformitate cu valorile europene.

„În cadrul reuniunii, ambasadorii statelor membre ale Uniunii şi-au manifestat îngrijorarea cu privire la modificările Codului de Procedură Penală care au fost adoptate de către Parlamentul României. În opinia acestora, în măsura în care aceste modificări vor intra în vigoare, cooperarea în domenii precum judiciar şi poliţienesc între România şi celelalte state membre va fi afectată. De asemenea, vor exista serioase semne de întrebare cu privire la garanţiile oferite de statul român referitoare la utilizarea corectă a fondurilor europene de care beneficiază ţara noastră”, a transmis, marţi seară, Administraţia Prezidenţială.

Alte articole

Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății, trimis în judecată pentru luare de mită

Percheziții DNA la Spitalul din Huși la cabinetul lui Nelu Tătaru. Ministrul Sănătății din pandemie este urmărit penal

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că PSD nu doar că încearcă să amputeze puterile preşedintelui, ci încearcă să amputeze şi puterile justiţiei, ceea ce este foarte grav. Preşedintele a subliniat că majoritatea parlamentară „votează legi cu dedicaţie pentru Dragnea” şi a spus că va folosi prerogativele constituţionale pentru a solicita o îmbunătăţire a textului proiectului de modificare a Codului de Procedură Penală.

Proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de procedură penală a fost votat, luni seară, de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, după mai multe ore de dezbateri. PNL şi USR au anunţat că vor ataca legea la Curtea Constituţională.

Proiectul a fost adoptat cu 175 de voturi „pentru”, 78 „împotrivă” şi o abţinere.

Şedinţa de plen s-a desfăşurat în absenţa lui Liviu Dragnea şi a fost condusă de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Gabriel Vlase.

Printre modificări se numără faptul că procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar dacă probele dintr-o înregistrare sunt obţinute în mod nelegal, procurorul poate să le distrugă şi întocmeşte un proces-verbal în acest sens şi îl va depune la dosarul în cauză. De asemenea, măsura arestării preventive poate fi luată numai dacă din probe rezultă dovezi sau indicii temeinice.

În forma actuală, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dar fără a fi specificat un termen limită. Modificarea adusă în cazul arestării preventive este că judecătorul sau instanţa de judecată poate decide măsura arestului preventiv doar dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice, fiind eliminată formularea „suspiciuni rezonabile”.

Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice. Într-o altă modificare a fost introdusă sintagma „în mod excepţional” şi „motivată” în ceea ce priveşte aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat. „Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, numai în mod excepţional şi motivat, dacă această măsură se impune în interesul rezvolvării cauzei”, potrivit amendamentului adoptat de Comisia specială.

O altă prevedere introduce un termen de până la 6 luni de la săvârşirea unei infracţiuni pentru depunerea unui denunţ „Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii”, spune amendamentul.

Potrivit unui amendament PSD, „după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”.

Totodată, Comisia specială pentru legile justiţiei a modificat articolul 453 din Codul de procedură penală privind „cazurile de revizuire” şi a introdus un alineat nou care stabileşte când poate fi cerută revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive cu privire la latura penală. Deputatul USR Stelian Ion afirma că această modificare i-ar permite liderului PSD, Liviu Dragnea, să ceră repunerea în instanţă a dosarului „Referendumul”, în care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorul care a soluţionat cauza, Livia Stanciu, nu a redactat şi semnat motivarea deciziei. Astfel, este vorba despre articolul care prevede condiţiile de revizuire a hotărârilor judecătoreşti. „Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută şi în cazul neredactării şi/sau nesemnării hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei”, se arată în modificarea făcută la articolul 453, alin. (1), lit. g) din Codul de procedură penală.

Potrivit unui alt amendament PSD, „după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul îl informează în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”.

De asemenea, UDMR a propus ca înregistrările de pe camerele de supraveghere şi cele realizate în locurile publice să poată fi constituite ca probe. Astfel, s-a decis că probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în proces, fiind „lovite de nulitate absolută”. De asemenea, „probele şi mijloacele de probă excluse se păstrează sigilate la sediul parchetului, în ceea ce priveşte cauzele aflate în faza de urmărire penală, respectiv al instanţei, în cea ce priveşte cauzele aflate în curs de judecată”.

Totodată, PSD a propus un amendament care spune că audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore. Declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi înregistrate, la cerere, cu mijloace tehice audio şi puse integral la dispoziţiile apărării. Înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice, pot constitui mijloace de probă.

„În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţile publice referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul acestor proceduri şi nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate”, se arată în amendamentul propus de PSD şi UDMR şi adoptat în Comisia care discută modificările la Codurile penale.

De asemenea, o altă modificare prevede că, „dacă organele judiciare au comunicat public date şi informaţii privind începerea urmăririi penale, luarea unor măsuri preventive sau trimiterea în judecată a unei persoane, acestea sunt obligate să comunice în mod similar şi soluţiile de achitare, clasare sau încetare a procesului penal, după caz”. „În cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii faptelor şi aflării adevărului în cauză”, se arată într-un amendament al CSM şi adoptat de Comisie.