Preţ carburanţi 21 octombrie 2024. Veşti bune pentru şoferi de lunea! JPMorgan: Situaţia geopolitică se va resimţi în preţul petrolului

Preţ carburanţi 21 octombrie 2024. Veşti bune, tarifele au scăzut cu 2 bani pe litru, faţă de cele afişate la sfârşitul săptămânii trecute.

Conform site-urilor oficiale, vorbim despre o scădere a preţurilor cu doi bani pe litru, în special în ceea ce priveşte preţurile la benzină standard, motorină standard şi motorină premium.

Asta înseamnă că un litru de benzină standard a ajuns să coste între 7,02 şi 7,18 lei, un litru de motorină standard a ajuns să coste între 7,1 şi 7,22 lei, iar un litru de motorină premium a ajuns să coste între 7,46 şi 7,78 lei.

Preţ carburanţi 21 octombrie 2024  online aici

Pe de altă parte, preţurile la benzină premium şi la GPL au rămas nemodificate, faţă de cele afişate la sfârşitul săptămânii trecute. Asta înseamnă că un litru de benzină premium continuă să coste între 7,64 şi 7,88 lei, iar un litru de GPL continuă să coste între 3,42 şi 3,46 lei.

Alte articole

Cel mai puternic bancher din America anunţă APOCALIPSA. Jamie Dimon, JPMorgan: „Un uragan economic se îndreaptă spre noi” 

Cotaţiile futures ale ţiţeiului au crescut în ultimele săptămâni, la bursele internaţionale, pe fondul amplificării tensiunilor geopolitice şi al volatilităţii ridicate a pieţei, conform analiştilor JPMorgan Commodities Research, în opinia cărora preţul petrolului Brent ar putea atinge o medie de 80 de dolari/baril în al patrulea trimestru din 2024.

„Situaţia geopolitică actuală sugerează că, având în vedere nivelul scăzut al stocurilor de petrol, ar putea exista o creştere a preţului ţiţeiului până la rezolvarea conflictului”, declară Nataşa Kaneva, şefa diviziei de Strategie Globală pentru Mărfuri din cadrul JPMorgan. Aceasta adaugă: „Spre deosebire de situaţia din octombrie anul trecut (n.r. atacul terorist Hamas din Fâşia Gaza), când «prima geopolitică» a fost inclusă în preţul petrolului cel puţin parţial, de data aceasta, contractele futures pe petrol Brent se tranzacţionează în conformitate cu valoarea lor justă, iar tendinţa de risc de creştere este exprimată prin opţiuni”.

Veniturile românilor nu țin pasul cu preţul carburanţilor. Șoferii au ajuns să alimenteze de 50 de lei pentru că atât își permit. Cât costă un plin de benzină sau motorină

JPMorgan Commodities Research notează că, de la izbucnirea conflictului din Gaza, în octombrie anul trecut, creşterile preţurilor petrolului au fost de scurtă durată, deoarece producţia de profil a fost în mare parte neîntreruptă. Însă, acest lucru s-ar putea schimba dacă atacurile israeliene vor viza infrastructura energetică iraniană, inclusiv terminalele de export, zăcămintele de petrol şi gaze, centralele electrice şi instalaţiile de stocare.

Kaneva spune: „Este puţin probabil ca această opţiune să fie favorizată de administraţia americană, care este precaută în privinţa pieţelor petroliere, în săptămânile premergătoare alegerilor prezidenţiale. Totuşi, până la rezolvarea conflictului, am putea observa o primă geopolitică susţinută în preţul ţiţeiului”.

O altă diferenţă majoră faţă de situaţia din 2023 este că stocurile globale de petrol sunt mult mai scăzute astăzi, menţionează sursa citată, precizând că stocurile mondiale de ţiţei se ridică în prezent la 4,4 miliarde de barili – cel mai scăzut nivel înregistrat după ianuarie 2017 şi cu mult sub nivelul de anul trecut, când petrolul Brent se tranzacţiona la 92 de dolari/baril.

Între timp, stocurile de ţiţei din ţările OCDE se situează sub media pe cinci ani, potrivit JPMorgan.

Kaneva conchide: „Preţul este un răspuns la utilizarea stocurilor de petrol, utilizare care depinde de dorinţa consumatorilor de a le epuiza sau realimenta. Având în vedere anticiparea unei pieţe supraaprovizionate în 2025, consumatorii de petrol au optat până acum să aştepte, provocând o deplasare a preţului petrolului faţă de valoarea sa justă. Cu toate acestea, dinamica schimbătoare în Orientul Mijlociu ar putea crea o urgenţă mai mare de a reumple stocurile, realiniind astfel preţul petrolului la nivelul său fundamental”.

A patra scumpire a carburanților în octombrie. Vești proaste pentru șoferi înainte de weekend

JPMorgan Commodities Research estimează că ţiţeiul Brent ar putea avea un preţ mediu de 80 de dolari/baril în al patrulea trimestru al anului 2024 şi de 75 de dolari/baril în 2025, scăzând la 60 de dolari/baril până la sfârşitul lui 2025.

Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna decembrie a scăzut cu 0,08% în prima parte a zilei de ieri, la ICE Futures Europe, atingând 74,16 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în noiembrie a coborât cu 0,1%, la 70,32 dolari barilul la ora locală 06.42.

Lumea este în pragul unei noi epoci a electricităţii, cererea pentru combustibilii fosili urmând să atingă nivelul de vârf până la finalul deceniului, ceea ce înseamnă că excedentul de petrol şi gaze ar putea duce la investiţii în energie verde, se arată în raportul anual publicat miercuri de Agenţia Internaţională a Energiei (AIE), transmite Reuters, conform Agerpres.

Dar, organizaţia cu sediul la Paris a atras atenţia asupra nivelului sporit de incertitudini, în urma conflictelor din jurul zonelor producătoare de petrol şi gaze – Orientul Mijlociu şi Rusia – şi a alegerilor care se vor desfăşura anul acesta în ţări care reprezintă jumătate din cererea globală de energie.

„În a doua parte a acestui deceniu, pe fondul perspectivelor unor livrări mai ample, sau chiar a unui excedent, de petrol şi gaze naturale, în funcţie de cum vor evolua tensiunile geopolitice, vom accede într-o lume total diferită în privinţa energiei”, a afirmat directorul general al IEA, Fatih Birol.

Potrivit sursei citate, excedentul în aprovizionarea cu combustibili fosili va duce probabil la preţuri mai scăzute şi ar putea determina ţările să aloce mai multe resurse spre energia verde, ajungând „într-o nouă epocă a electricităţii”.

Într-un viitor mai apropiat, există de asemenea posibilitatea reducerii aprovizionării, dacă conflictul din Orientul Mijlociu perturbă fluxurile de ţiţei. Astfel de conflicte scot în evidenţă presiunea pe sistemul energetic şi necesitatea investiţiilor pentru a accelera tranziţia la „tehnologii mai curate şi mai sigure”, se arată în raport.

Pe plan mondial, anul trecut a intrat în sistem un nivel record de energie verde, inclusiv capacitate de energie regenerabilă de peste 560 gigawaţi (GW). AIE se aşteaptă ca anul acesta să fie investiţi aproximativ 2.000 miliarde de dolari în energie verde, aproape dublu faţă de investiţiile în combustibilii fosili. Totuşi, generarea energiei curate nu ţine ritmul cu sporirea cererii globale de electricitate, iar tendinţa ar urma să continue în perioada 2023-2030, astfel încât folosirea cărbunelui va scădea mult mai lent decât se estima anterior, avertizează AIE.

Ca urmare, ponderea combustibililor fosili în mixul energetic global este estimat la 75% în 2030, faţă de un nivel de 80% în prezent. Anul trecut, AIE previziona că ponderea combustibililor fosili în mixul energetic global va fi de 73% în 2030.

Cererea pentru combustibilii fosili va atinge nivelul de vârf până la finalul deceniului, la aproape 102 milioane barili pe zi, apoi va scădea la 99 milioane barili pe zi până în 2035, pe fondul utilizării în creştere de vehicule electrice. Conform AIE, cotaţia barilului de ţiţei ar urma să scadă la 75 dolari în 2050, de la 82 dolari în 2023.