Preţ carburanţi. Veste proastă pentru şoferii care pleacă în weekend, fie că alimentează cu benzină, motorină sau GPL

Concret, conform specialiştilor, preţurile la carburanţi se menţin la un nivel extrem de ridicat din cauza modului în care a evoluat acciza impusă de autorităţi pe consumul de combustibil.

Lista actulizată a preţurilor AICI

Apetit pentru mobilitate: Consumul de benzină şi motorină, în creştere în 2024

Alte articole

Câți bani plătesc românii pe mâncare și carburanți de Revelion. Urmează scumpiri de la 1 ianuarie

Preţ carburanţi. Veste proastă pentru şoferi, cât va costa un plin de 50 litri după Revelion 2025

România produce de peste două ori mai multă benzină decât consumă, dar depinde de motorina de import, acesta fiind cel mai cerut carburant de către piaţă. În primele nouă luni din 2024, consumul de carburanţi a crescut cu 5%, astfel că, dacă s-a menţinut ritmul pe tot anul, consumul ar putea avea un plus de aproape 25% faţă de 2019, ultimul an de dinaintea pandemiei.

Potrivit datelor furnizate de INS, România a consumat în 2023 1,4 milioane de tone de benzină şi 6,6 milioane de tone de motorină, date peste cele din 2022. În primele nouă luni ale anului trecut, cererea de carburanţi a bifat un plus de 5%, după cum arată cele mai recente publicate de OMV Petrom, liderul pieţei locale de carburanţi. Dacă acest ritm a fost menţinut până la finalul anului, consumul total ar putea ajunge la 8,4 milioane de tone, un plus de 25% faţă de 2019, anul de dinaintea pandemiei care avea să paralizeze temporar mobilitatea la nivel european.

Ai cont deschis la BRD, BCR, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank sau ING? Avertisment pentru toţi deţinătorii de carduri şi aplicaţii online

În 2023, România a consumat 6,6 milioane de tone de motorină, din care 2,8 milioane de tone au venit din import. Producţia locală s-a ridicat la 4,9 milioane de tone, cu exporturi de 0,9 milioane de tone, arată datele furnizate de INS. Pe partea de benzină, în 2023, ultimul an pentru care există statistici complete, consumul a fost de 1,4 milioane de tone, timp în care România a produs intern aproape 3,2 milioane de tone.

România este totodată importatoare de petrol. În 2023, datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că România a avut o producţie de petrol de 2,9 milioane de tone, în scădere constantă din 1992 în­coace, la nivelul anului menţionat producţia de petrol a României fiind de 6,7 milioane de tone. România consumă însă circa 10 mili­oane de tone de petrol. Pe scurt, 70% din necesarul de petrol al României este acoperit din importuri care se fac la cotaţiile internaţionale, acolo unde România, cu o producţie de 2,9 milioane de tone de petrol nu are niciun cuvânt de spus. În 2023, România a importat 7,4 milioane de tone de petrol. Cel mai mare partener în această relaţie de import este Kazahstanul, de unde vin circa 65% din cantităţile importate. Kazahii deţin pe plan local cea mai mare rafinărie, Petromidia, aceasta fiind şi explicaţie pentru importurile de petrol din statul caspic. Ponderea kazahilor în ecuaţia importurilor de petrol ale României a crescut odată cu izbucnirea războiului din Ucraina. Mai departe, rafinorii locali s-au orientat către alte surse cum ar fi Libia, Guyana sau Congo. Acest petrol, luat la cotaţiile internaţionale, este mai departe prelucrat în rafinăriile locale. România are patru rafinării: două deţinute de Rompetrol Rafinare (Petromidia cu o capacitate aproxi­mativă de 6 milioane de tone şi Vega Ploieşti cu o capacitate de aproximativ 0,2 mi­lioane de tone), OMV Petrom Brazi (capacitate de aproximativ 5 milioane de tone) şi Petrol Lukoil cu acţionariat rusesc (circa 2,5 milioane de tone), cu o abordare eterogenă în ceea ce priveşte aprovizio­narea, în funcţie de profilul companiei şi de locaţia propriu-zisă a rafinăriei. Petromidia lucrează cu petrol kazah, iar OMV Petrom foloseşte petrol din producţia internă şi din import, dar compania a anunţat că nu mai rafinează petrol rusesc.

Preţ carburanţi. Creştere de 2% a preţurilor petrolului, joi, datorită perspectivelor optimiste asupra economiei Chinei

Preţurile petrolului au crescut cu aproximativ 2% joi, pe fondul optimismului legat de economia Chinei şi cererea de combustibil, după ce preşedintele Xi Jinping a promis politici proactive pentru promovarea creşterii economice, transmite Reuters.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au urcat cu 1,44 dolari, sau cu 1,9%, la 76,08 dolari pe baril, după o creştere de 65 de cenţi în ultima zi de tranzacţionare din 2024.

Preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI), de referinţă în SUA a crescut cu 2,13%, ajungând la 73,25 dolari pe baril.

„Un avans de acest tip poate deveni auto-perpetuant până când preţurile ating un nivel suficient de ridicat pentru a atrage vânzători în scădere şi o marcare de profit care va conduce la o revenire la niveluri mai scăzute,” a declarat Jim Ritterbusch, de la Ritterbusch and Associates, Florida.

Preţ carburanţi. Veste proastă pentru şoferi, cât va costa un plin de 50 litri după Revelion 2025

Ritterbusch a atribuit creşterile datelor economice pozitive din China şi a estimat că preţul petrolului WTI ar putea depăşi 74 de dolari pe baril.

În discursul de Anul Nou, Xi Jinping a anunţat politici mai proactive pentru a sprijini creşterea economică în 2025.

Activitatea fabricilor din China a crescut în decembrie, potrivit unui sondaj realizat de Caixin/S&P Global publicat joi, dar ritmul a fost mai lent decât erau aşteptările. Aceasta a stârnit îngrijorări cu privire la impactul tarifelor propuse de preşedintele ales al SUA, Donald Trump, asupra comerţului.

Deşi datele oficiale arată o creştere minimă a activităţii manufacturiere, sectorul serviciilor şi cel al construcţiilor au avut performanţe mai bune, sugerând că măsurile de stimulare economică încep să aibă efecte.

Analiştii consideră că datele mai slabe din China ar putea impulsiona Beijingul să accelereze programul de stimulare, ceea ce ar susţine preţurile petrolului.

În Statele Unite, stocurile crescute de combustibil nu au avut un impact semnificativ asupra preţurilor. Datele Administraţiei pentru Informaţii în Energie au arătat o creştere a stocurilor de benzină cu 7,7 milioane de barili, la 231,4 milioane de barili, şi o creştere a stocurilor de distilate cu 6,4 milioane de barili, la 122,9 milioane. Stocurile de ţiţei au scăzut cu 1,2 milioane de barili, sub aşteptările unei scăderi de 2,8 milioane.

În Europa, Rusia a oprit exporturile de gaze prin conducte prin Ucraina, de la 1 ianuarie, după expirarea acordului de tranzit.

Uniunea Europeană a aranjat surse alternative de aprovizionare, în timp ce Ungaria continuă să primească gaze ruseşti prin conducta TurkStream, care traversează Marea Neagră.

Analiştii prevăd că preţurile petrolului vor rămâne aproape de 70 de dolari pe baril în 2025, în scădere pentru al treilea an consecutiv, datorită cererii slabe din China şi creşterii ofertei globale, care contrabalansează eforturile OPEC+ de a susţine piaţa.