Preţul carburanţilor ar putea exploda. Analist: „Nu este exclus să vedem benzina la 12-13 lei litrul”

Preţul carburanţilor va atrage scumpiri în lanţ până la finalul anului. Vom resimți din plin criza iar prețurile vor continua să crească, pe fondul unei slăbiri tot mai accentuate a leului. Faptul că în curând românii nu își vor mai permite multe produse este deja cunoscut însă clasa politică lasă impresia că totul este sub control.

Analiștii atrag atenția că o criză economică ne va lovi în plin și nu suntem pregătiți să-i facem față. Mulți nu au soluții backup și se bazează pe guvern. Însă Guvernul pare mai preocupat de cum percepe electoratul măsurile decât găsirea unor rezolvări viabile și aplicarea lor cât mai rapidă.

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru Ziare.com în ce situație se află România acum și ce urmează în curând. ”Știți fabula cu greierele și furnica? Din păcate statul român joacă în acest moment rolul greierului care nu se gândește mai deloc la ce iarnă urmează. În loc să se pregătească pentru iarnă, pentru provocările economice, autoritățile cântă de zor arii politicianiste, cu iz fiscal, continuă să se întreacă în idei și propuneri, iar măsurile de avarie întârzie.

Cele mai noi estimări privind evoluția petrolului indică o cotație de 175 de dolari/baril, dacă embargo-ul la adresa petrolului rusesc se va extinde și dacă OPEC va continua să țină producția sub nivelul cererii.

Alte articole

Guvernul, împrumuturi de ultimă oră pentru pensii şi salarii. Finanţele au luat 500 milioane de lei de la bănci, din 5 miliarde cât şi-a propus în decembrie

Analistul economic Adrian Negrescu: „S-au pierdut 11 miliarde de lei pe Bursa de la Bucureşti. Acolo sunt şi banii din Pilonul II de pensii, ne afectează pe toţi”

EXCLUSIV George Simion se implică în criza preţurilor carburanţilor: „Am depus un proiect de lege care să plafoneze preţul la pompă la 6,5 lei, dar nu va trece, dacă românii nu pun presiune pe Guvern”

Asta înseamnă că, dacă cel mai negru scenariu se va îndeplini, nu este exclus să vedem motorina și benzina la 12-13 lei/litru în cel mai rău caz. Prețuri care, dacă le vom vedea la pompă, vor trimite economia românească direct în recesiune”, a explicat Adrian Negrescu preţul carburanţilor în 2022.

Specialistul arată că producția industrială este în scădere, iar în ceea ce privește rezervele de gaze pentru iarna care urmează, stăm la fel de prost. Iar peste toate, moneda Euro pare să tindă vertiginos spre 5 lei.

”Asistăm deja la un recul economic puternic, dovadă scăderea producției industriale cu 3%, a comerțului și a contribuției industriei la formarea PIB. Din păcate, în fața acestei situații, ar trebui să luăm măsuri concrete de temperare a inflației, a efectelor sale negative.

Marcel Ciolacu, în scandalul creşterii preţurilor carburanţilor: „Nu mai bine cei de la Consiliul Concurenţei îşi dau demisia şi îi lasă pe unii să poată face nişte anchete”

Nici în zona asigurării rezervelor necesare de gaze naturale nu stăm foarte bine, iar perspectiva raționalizării consumului, mai ales în zona consumatorilor industriali, la iarnă, devine una foarte posibilă dacă Rusia va opri gazul către România, așa cum a făcut-o cu Polonia, cu Ungaria.

Dacă prețurile la carburanți vor crește, dacă BNR va da semnalul flexibilizării cursului către un 5 lei/euro, atunci să ne așeptăm la creșteri de prețuri semnificative în zona alimentară, în zona serviciilor și a comerțului în general”, a mai explicat analistul economic.

Adrian Negrescu este de părere că, ”în loc să se așeze la masă cu BNR și să creioneze un plan de măsuri concrete, de aplicat acum, în cel mai scurt timp, autoritățile, precum greierul, se preocupă de cum percepe electoratul ideile propuse, ariile cu iz fiscal fiind, bineînțeles, mai ușor de interpretat decât niște reforme dure, dar necesare, de care are nevoie statul român”.

”Din păcate, pare că ”greierul” românesc va alege, la iarnă, soluția cea mai proastă. Să crească, indirect, prin inacțiune, presiunea inflației și să aștepte, cu un optimism inconștient, să trecem de iarnă.

Se va împrumuta în continuare la cele mai mari dobânzi și ne va amăgi cu pseudo-pachete sociale, precum voucherele de 4 lei/zi pentru săracii României.

La cum se anunță vremurile, cele 3 milioane de ”carduri de sărac” vor fi prea puține”, a mai spus specialistul.

RAPORT: Consumatorii din întreaga lume se aşteaptă la cheltuieli mai mari pentru alimente în următoarele şase luni şi intenţionează să-şi reducă bugetul pentru bunuri de lux sau mese în oraş

Consumatorii din întreaga lume se confruntă cu creşterea preţurilor, peste 75% dintre respondenţii la un sondaj realizat de PwC aşteptându-se, în următoarele şase luni, la cheltuieli similare sau mai mari faţă de nivelul actual pentru majoritatea categoriilor. De asemenea, 47% din consumatori estimează costuri mai mari pentru alimente, iar mulţi au în vedere reducerea cheltuielilor pentru bunuri de lux/premium (37% dintre respondenţi), mese în oraş (34%), artă, cultură şi sport (30%) şi modă (25%).

Încă o glumă de la BNR. Recomandare atipică pentru românii presați de inflație

”Consumatorii din întreaga lume se confruntă cu creşterea preţurilor, peste 75% dintre respondenţii la sondajul Global Consumer Insights Pulse 2022 realizat de PwC aşteptându-se, în următoarele şase luni, la cheltuieli similare sau mai mari faţă de nivelul actual pentru majoritatea categoriilor. De remarcat că aproape jumătate dintre consumatori (47%) estimează costuri mai mari pentru alimente, iar mulţi au în vedere reducerea cheltuielilor pentru bunuri de lux/premium (37% dintre respondenţi), mese în oraş (34%), artă, cultură şi sport (30%) şi modă (25%)”, arată sondajul.

Creşterea preţurilor la produsele alimentare a fost cea mai răspândită problemă legată de experienţa de cumpărare, menţionată atât de consumatorii care fac cumpărături în magazine (65%), cât şi de cei care cumpără online (56%). Mai mult de jumătate dintre consumatorii intervievaţi, 57%, au declarat că se confruntă aproape întotdeauna sau frecvent cu creşterea preţurilor la alimente. ”Rezilienţa consumatorilor a fost pusă la încercare în ultimii doi ani din cauza  întreruperilor în lanţului de aprovizionare şi restricţiilor. Deşi entuziasmul pentru consum revenise după ridicarea acestora, creşterea inflaţiei şi a dobânzilor pun noi presiuni pe cheltuieli şi comportamentul de consum, care nu credem că se vor atenua prea curând. Sondajul arată că oamenii se aşteaptă la noi creşteri de preţuri şi caută modalităţi să-şi adapteze preferinţele de cumpărare pentru a face faţă noului context, fără însă a renunţa la factori precum cea mai bună experienţă de cumpărare sau mărcile preferate. În acelaşi timp, retailerii şi producătorii trebuie să facă faţă atât cerinţelor din partea consumatorilor, cât şi propriilor presiuni legate de inflaţie şi de lanţul de aprovizionare. Companiile care pot gestiona multiplele perturbări, menţinându-şi focusul pe clienţi, vor fi în cea mai bună poziţie pentru a ieşi câştigătoare din acest context dificil”, a declarat Ruxandra Târlescu, partener şi lider pentru retail în cadrul PwC România.

Problemele legate de lanţul de aprovizionare au fost, de asemenea, considerate ca afectând experienţa de cumpărare, în special imposibilitatea de a cumpăra un produs din cauza lipsei de stoc (43% – online, 37% – în magazin). Consumatorii menţionează, de asemenea, termene de livrare mai lungi pentru cumpărăturile online (42%) şi cozi mai lungi sau magazine mai aglomerate (36%).

În cazul consumatorilor care se confruntă cu probleme legate de lanţul de aprovizionare, cum ar fi lipsa de disponibilitate a produselor sau o livrare mai târzie decât se aşteptau, mulţi spun că nu ezită să facă o schimbare. Mai mult de o treime, 37%, spun că ar merge la alţi comercianţi pentru a-şi satisface nevoile sau, dacă sunt cumpărători în magazin, ar trece la comerţul online.

Aproape o treime  dintre cumpărătorii online spun că ar da o şansă magazinelor offline pentru a răspunde mai bine nevoilor lor, iar 40% ar folosi site-uri de comparaţie pentru a verifica disponibilitatea produselor.

Incertitudinile la nivel mondial şi problemele legate de lanţul de aprovizionare îi determină, de asemenea, pe mulţi consumatori să se orienteze mai mult către pieţele lor naţionale.  Opt din zece respondenţi şi-au exprimat dorinţa de a plăti un preţ mai mare decât media pentru produse fabricate la nivel local sau naţional.

Consumatorii şi-au schimbat stilul de viaţă şi obiceiurile de cumpărare ca urmare a pandemiei COVID şi se pare că multe dintre aceste obiceiuri s-au înrădăcinat şi chiar se vor consolida în următoarele şase luni.

Din cauza pandemiei, 63% dintre consumatorii chestionaţi au declarat că au crescut deja numărul de cumpărături online, în timp ce 42% au redus cumpărăturile în magazinele fizice. Jumătate dintre respondenţi gătesc mai mult acasă şi 50% au crescut activităţile de recreere acasă.

Privind în viitor, aceşti consumatori se aşteaptă să facă şi mai mult din acelaşi lucru:

• 50% se aşteaptă să facă mai multe cumpărături online – acest procent este mai ridicat în rândul milenialilor (58%) şi al Generaţiei Z (57%) şi mai scăzut în rândul baby boomerilor (32%) şi al Generaţiei X (42%).
• 46% intenţionează să gătească mai mult acasă.
• 41% vor face mai multe activităţi de recreere acasă.
• 41% vor cumpăra mai mult de la comercianţii cu amănuntul care oferă livrare/colectare eficientă.
• 22% vor face mai puţine cumpărături în magazinele fizice; doar 33% vor creşte cumpărăturile în magazine.

Pentru aproximativ jumătate dintre consumatorii intervievaţi, acţiunile unei companii legate de factorii de mediu, sociali şi de guvernanţă (ESG) influenţează adesea sau întotdeauna încrederea lor în marcă sau probabilitatea de a o recomanda altora.  În ceea ce priveşte influenţarea deciziei de cumpărare, factorii de guvernanţă (41%) şi sociali (40%) depăşesc angajamentul de mediu al unei companii (30%).  Sustenabilitatea are o pondere mai mare pentru generaţia Z şi tinerii mileniali intervievaţi, şi mai mică pentru generaţia X şi baby-boomeri.

Cei mai importanţi factori identificaţi pentru stimularea încrederii în marcă sunt cei legaţi de securitatea datelor şi ai experienţei clienţilor. Protejarea datelor personale se află pe primul loc în ceea ce priveşte impactul asupra încrederii în marcă, fiind menţionată de 58% dintre respondenţi, în creştere de 11 puncte în ultimele şase luni.  „Îmi satisface întotdeauna aşteptările” şi „oferă servicii excepţionale pentru clienţi” au fost, de asemenea, foarte bine cotate de peste jumătate dintre respondenţi (53% şi, respectiv, 52%).

În cadrul sondajul Global Consumer Insights Survey 2022 au fost intervievaţi 9.069 de consumatori din 25 de state la nivel mondial.

PwC este o reţea de firme prezentă în 156 de ţări cu mai mult de 295.000 de profesionişti ce oferă servicii în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri.