Preţul coşului zilnic de cumpărături a crescut cu 258% în ultimii 20 de ani. Produsul de bază care s-a scumpit cel mai mult

Preţul unui coș de cumpărături a crescut cu 258% în ultimele două decenii, ceea ce golește rapid portofelele cetățenilor, deoarece salariile nu se majorează la fel de repede ca prețurile. Președintele LAPAR, Nicu Vasile, susține că, deși discutăm de câteva luni bune referitor la fixarea prețurilor pentru alimente, acest lucru nu este suficient.

Prețul unui coș de cumpărături a crescut cu 258% în ultimele două decenii, ceea ce golește rapid portofelele cetățenilor, deoarece salariile nu se majorează la fel de repede ca prețurile, mai adaugă președintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile.

Pensii 2024. Avem formula de calcul şi TABELUL cu vârstele standard de pensionare. Cine ia bonsuri, cine iese mai devreme cu trei ani

„Nu avem o strategie pe termen lung. Tot am discutat la Ministerul Agriculturii, dar nu numai, de acest PNS (Planul Naţional Strategic – n. r.). Este un program pe termen scurt de dezvoltare a agriculturii, dar nu pot să fac un program de dezvoltare pe termen scurt din moment ce nu am acest program pe termen lung. Principalul lucru pe care trebuie să-l spun este această abatere a politicilor statale, care trebuie să fie politici economice. De ce spun acest lucru? În primul rând, eu, ca premier, trebuie să nu am o abatere mai mare de 5% în stânga sau în dreapta. De ce 5%? Eu trebuie să urmăresc proiectul pe următorii 20-30 de ani, iar de aici construiesc pe fiecare sector de activitate. În total, fondurile europene care au venit în România depăşesc 90 de miliarde de euro, din 2007 până astăzi.

Alte articole

Scăderi masive de preţuri la produsele de bază. Anunţ de la Consiliul Concurenţei

Ministrul Agriculturii anunţă până când durează plafonarea preţurilor la alimentele de bază şi ce urmează: „Săptămâna viitoare vom avea o întâlnire, pentru a crea un mecanism”

Contribuţia mea la Comunitatea Europeană e de peste 30 de miliarde de euro. Ce s-a făcut cu această diferenţă de bani? M-a ajutat sectorial? Cu cât mi-a crescut mie rata profitabilităţii? Acum vedem, în ultimele trei-patru luni de zile discutăm de fixarea preţurilor şi nu mai cresc preţurile pe produse agroalimentare. Dacă fac o retrospectivă a ceea ce înseamnă coşul zilnic al fiecăruia dintre noi, mie din 2000 până în 2020 mi-a crescut cu 258%. Asta înseamnă creşterea nivelul de trai? Nu, din contră”, a precizat Vasile.

Coşul minim are o valoare imensă. De ce venituri colosale are nevoie o familie cu doi copii pentru un trai decent

Potrivit reprezentantului LAPAR, deficitul de produse agroalimentare al României depăşea 5 miliarde de euro, în 2022, din care peste 2,6 miliarde de euro provine din importul de carne de porc.

„Eu, când vin cu 800.000 de fermieri, ce am creat? Noi n-am învăţat, după 34 de ani, că nu trebuie să creez o concurenţă internă. Eu trebuie să cresc o unitate la nivel naţional să mă pot duce pe pieţe externe. Avem un deficit pe produse agroalimentare pentru 2022 de peste 5 miliarde de euro, dar peste 2,6 miliarde de euro vin din importul de carne de porc. Când stau şi mă uit la constrângerile pe care le am ca fermier, stau şi mă gândesc ce rost are să mai dezvolt aceste lucruri. Îmi spui de biodiversitate, dar când colo nu respect solul. Am avut 11 fabrici de îngrăşăminte, nu mai am niciuna în România (…) Înainte vreme exportam peste 1,5 milioane de tone de îngrăşământ şi mai foloseam în România încă un milion, dar acum nici nu pot să mai folosesc acest lucru.

Avem cea mai mică medie europeană pe fertilizare, de 20 – 30 kg (…) Din punctul de vedere al unui fermier, a unei federaţii naţionale, ne întrebăm de ce să cumpăr 400 de buldozere ca să facilitez venitul de produs finit în România. De ce să produc eu, din moment ce nu am o siguranţă politică economică? V-aţi uitat să vedeţi ce politică au consiliile judeţene? 74% înseamnă protecţie socială… Păi, cum vrei să avansez? Dacă e să mă uit mai bine, fermierul român mai mult de 20% din suprafaţa României nu beneficiază de titlu de proprietate, după 34 de ani. La 64 de milioane de sole, de parceluţe în România, vă daţi seama cât teren pierd eu şi pe urmă spunem că nu avem producţie”, a declarat preşedintele asociaţiei profesionale.