Prima Casă 2022. Ce să faci ca să scazi ratele la bancă. Cele mai tari sfaturi date de un broker

Prima Casă 2022. Odată cu creşterea indicelui ROBOR, ratele românilor care au făcut credite pentru a-şi putea cumpăra o locuinţă au explodat.

Prima Casă 2022. Sfaturi utile pentru scăderea ratelor la bancă

Citeşte şi Previziuni sumbre ale economiștilor: la cât va ajunge indicele ROBOR în 2022

Brokerul Valentin Anghel îi învaţă pe români ce trebuie să facă pentru a plăti rate mai mici la bănci.

”Debitorii care au credite Prima Casă contractate înainte de luna mai a anului 2019, ale căror rate se recalculează săptămâna aceasta, vor intra pentru viitoarele 3 luni pe o dobândă de peste 9%. Astfel, într-un an de zile, ratele creditele Prima Casă au devenit MAI SCUMPE chiar și cu 70% – 75%.

Alte articole

Noua Casă 2025. Suma maximă care poate fi împrumutată cu avans de 5% nu mai permite achiziționarea unui apartament cu două camere în București

ANPC a pierdut definitiv primul proces cu băncile pe recalcularea ratelor la credite

Acest lucru se întâmplă deoarece ROBOR și-a accelerat ritmul de creștere, iar în câteva zile va depăși pragul istoric de 7% (prag depășit între timp n.r).

Până la sfârșitul lunii septembrie IRCC rămâne la 2.65%, însă începând cu 1 octombrie 2022, IRCC va avea o valoare de 4.06%.

Așadar, momentan cea mai bună și mai sigură opțiune sunt creditele cu dobândă FIXĂ.

Este adevărat, dobânzile variabile scad sau cresc în funcție de indicii ROBOR sau IRCC. La un moment dat atât ROBOR, cât și IRCC vor atinge un prag maxim, apoi vor intra pe o pantă descendentă și vor scădea. Însă încă nu putem previziona dacă ritmul de scădere va fi la fel de accelerat ca cel de creștere.

În concluzie, toți debitorii care astăzi au contractate credite Prima Casă, credite ipotecare sau credite de nevoi personale cu dobânda variabilă, POT refinanța în credite cu dobândă FIXĂ pe o perioadă de 3, 5, 7, 8, 10, 30 de ani sau pe toată perioada creditului, dacă permite vârsta debitorului.

Atât creditele Prima Casă, cât și creditele ipotecare POT FI REFINANȚATE ÎN CREDITE IPOTECARE CU DOBÂNDA FIXĂ dacă sunt îndeplinite de către debitor câteva condiții minime:

– Venitul lunar să permită refinanțarea, altfel se poate refinanța cu ajutorul unui codebitor;

– Vechimea în câmpul muncii să fie optimă;

– Istoric pozitiv în Biroul de Credit (fără întârzieri sau restanțe active la credit/e).

Dobânzile FIXE la creditele ipotecare sunt încă FOARTE BUNE și sunt considerabil MAI MICI decât actualele dobânzi variabile.

În funcție de profilul clientului, dobânda FIXĂ pe 5 ani pentru un credit ipotecar variază între 5.7% și 6.68%, iar din anul 6 dobânda devine variabilă și va fi formată din marja fixă a băncii + IRCC. Deci dobânzile fixe de acum sunt mult mai mici decât ceea ce au debitorii în prezent ca dobânzi variabile la creditele lor vechi.

Chiar și cu o dobândă FIXĂ de peste 6% debitorul este PROTEJAT FINANCIAR de creșterile ROBOR sau IRCC pentru viitorii 5 ani.

Refinanțarea din dobândă variabilă în dobândă FIXĂ conduce la o scădere a ratei lunare chiar și de 25%.

Într-adevăr, ratele nu vor fi la fel de mici pe cât erau anul trecut, însă cel mai important este faptul că dobânda îngheață în timp, iar ratele NU mai cresc pe perioada de dobândă fixă.

Așadar, dacă mai există vreun dubiu, soluția pentru micșorarea ratelor lunare sunt REFINANȚĂRILE ÎN DOBÂNZI FIXE!” a scris Valentin Anghel pe pagina sa Facebook.

Citeşte şi Greșeala pe care o fac românii cu datorii mari la bănci. Ministrul de Finanțe: „Asta nu e o soluție!”

Indicele ROBOR a crescut şi a atins vineri cel mai mare nivel din iulie 2010 şi până acum. În aceste condiţii se aşteaptă noi creşteri ale ratelor românilor.

ROBOR la trei luni a crescut la 7,09%, faţă de 7,05%, faţă de nivelul din şedinţa precedentă şi a ajuns la cea mai ridicată valoare din 27 iulie 2010 şi până acum.

ROBOR la şase luni a crescut la 7,27%, faţă de 7,24%, nivelul din şedinţa precedentă, şi a atins cea mai mare valoare din 30 iulie 2010 şi până acum.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.