PRIMA CASĂ sau CREDIT IMOBILIAR? Avantaje şi dezavantaje pentru cei care vor să cumpere o locuinţă

O primă asemănare între creditele imobiliare şi cele din programul guvernamental este dobânda, care este aproximativ aceeaşi. Pe de altă parte, în timp ce creditele „Prima casă” au avantajul unui avans mic, împrumuturile obişnuite se acordă mai repede şi nu au o sumă maximă.

Creditele imobiliare au aproape aceleaşi dobânzi cu cele din programul guvernamental, 4,91% în primul caz şi 3,7% pentru „Prima casă”.

Dacă cel mai mic avans pentru creditele imobiliare din afara programului guvernamental este de 15 -20%, în cazul împrumuturilor „Prima casă” nivelul este de numai 5%.

Citeşte şi: Românii cu credite în franci au plătit, până acum, rate mai mici decât cei cu credite în lei sau în euro

„Spre exemplu, la un salariu net de 2.000 de lei, o persoană ar putea împrumuta suma de aproximativ 35.000 de euro, pe o perioadă de 30 de ani, plătind un avans de 5% în cadrul programului «Prima casă», în timp ce avansul pentru un credit imobiliar va fi de 15%. Astfel, rata lunară pentru «Prima casă» oscilează în jurul sumei de 710 lei, în timp ce pentru creditul imobiliar ar ajunge la 819 lei”, a explicat un consultant de credite, potrivit cugetliber.ro.

Alte articole

Anunț de ultimă oră pentru toți românii care au cont sau card la Banca Transilvania

Băncile din România nu mai au cui să dea credite! Ce au făcut cu zeci de miliarde

Acordarea creditului „Prima casă” depinde de aprobarea băncii, dar şi a Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii. De aceea, se întâmplă ca oamenii să aştepte mai mult pentru un împrumut „Prima casă”.

Consultanţii de credite spun că este important de ştiut că în primii cinci ani, apartamentul achiziţionat prin programul „Prima casă” nu se vinde, nu se închiriază şi nici nu se fac modificări în interiorul lui fără acordul băncii.

Băncile au la dispoziţie, în 2015, un plafon total de garantare de 2,64 miliarde de lei în cadrul programului Prima Casă, sumă care include plafonul alocat pentru anul în curs, la care se adaugă diferenţa rămasă neutilizată din plafonul anului 2014.