Prima de naștere crește la 2.400 de euro în Grecia, din aprilie, pentru primul copil. Pentru al doilea copil este de 2.700 de euro, iar pentru al treilea copil, prima crește la 3.000 de euro – măsurile fac parte dintr-un plan guvernamental de creștere a natalității
Confruntat cu îmbătrânirea populaţiei, guvernul grec a anunţat luni majorarea, din aprilie, a primei pentru naştere de la 2.000 de euro în prezent la 2.400 de euro pentru primul copil, relatează AFP, preluată de Agerpres.
Prima de naştere va creşte în funcţie de numărul copiilor – la al doilea copil se va ridica la 2.700 de euro, iar la al treilea la 3.000, a precizat ministrul pentru coeziune socială şi familie, Sofia Zaharakis.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a asigurat că „sprijinirea familiilor cu copii este una dintre priorităţile majore” ale guvernului, Ministerul Economiei prevăzând pentru prima de naştere şapte măsuri pentru care au fost rezervate 90 de milioane de euro.
Guvernul de la Atena a înfiinţat în 2020 o primă de 2.000 de euro de la stat pentru fiecare naştere, pentru a încuraja familiile să aibă copii şi să îngrădească îmbătrânirea populaţiei.
Rata de fertilitate a Greciei a scăzut în timpul crizei economice care a afectat ţara între 2010 şi 2018, ajungând de la 1,5 copii pentru o femeie în 2012 la 1,3 în 2019, în condiţiile în care ar trebui să crească la 2,1 copii per femeie pentru a asigura înlocuirea generaţiilor.
Scade natalitatea în România. Conform datelor de la INS, în 2021 s-au născut mai puţin de 180.000 de bebeluşi, în timp ce în 2020 în ţara noastră au venit pe lume peste 200.000 de copii.
Citeşte şi Natalitatea în România, la pământ în luna martie. Raport îngrijorător al INS
„Generaţia din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generaţii au descendenţa finală sub nivelul de înlocuire”, a explicat academicianul Vasile Gheţău.
Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Naţional de Statistică, spune că este posibil ca pandemia de coronavirus să aibă un rol important în scăderea natalităţii din ţara noastră.
„Aş spune chiar mai mult. Valoarea pe care am înregistrat-o în 2021 este practic cea mai mică din întreaga istorie a României. Mai mică şi decât valori înregistrate înainte de 1900, când România era redusă la două provincii – Ţara Românească şi Moldova.
După Al Doilea Război Mondial, a fost un boom demografic – mai totdeauna după războaie apare o asemenea creştere de natalitate –, apoi, prin anii 1960, s-a observat o tendinţă de scădere foarte pronunţată şi cei care guvernau atunci au făcut o încercare administrativă de blocare a scăderii.
Aşa a apărut, în 1967, decretul prin care erau interzise avorturile şi care a dus la 556.000 de naşteri în acel an – un record absolut în istoria României. După câţiva ani s-a intrat într-un trend scăzător al natalităţii şi a venit momentul 1989. Decretul respectiv nu a mai funcţionat şi natalitatea a fost lăsată la libera alegere a familiei.
Aşa s-a ajuns ca, în 2021, să avem această valoare sub 180.000 de nou-născuţi, un record negativ absolut. Din nefericire, în materie de natalitate, rezolvarea ei pe căi administrative este practic imposibilă. Naşterea unui copil nu o ia o femeie singură, ci împreună cu partenerul. Ori, românii au ajuns să amâne mereu şi data căsătoriei, şi mai ales data aducerii pe lume a primului copil”, a explicat sociologul Vladimir Alexandrescu, potrivit Adevărul.
Majoritatea femeilor aduc primul copil pe lume în jurul vârstei de 30 de ani.
„Ori, la această vârstă, şi din punct de vedere biologic devine foarte complicat. Pentru a asigura un spor natural pozitiv, femeile aflate în perioada fertilă ar trebui să aducă pe lume fiecare câte trei copii. În termeni de demografie, aceasta înseamnă asigurarea unui indice de fertilitate peste 2. Indicele de fertilitate este, acum, la noi, de 1,7, mult sub rata de înlocuire”, mai spune Vladimir Alexandrescu.
Citeşte şi Ce părere are Gabriela Firea despre interzicerea avorturilor: „La asta se va ajunge!”
„Prima ţară care a intuit gravitatea fenomenului a fost Franţa, care a trecut la un program complex de redresare cu rezultate destul de bune. Ei au mizat nu atât pe stimularea directă financiară a femeilor pentru a deveni mame, cât pe realizarea unui sistem care să le permită tinerelor mame ca la câteva luni de la naştere să poată să-şi reia activitatea profesională.
Şi asta s-a putut face obligând angajatorii să construiască creşe, grădiniţe şi întregul sistem de servicii pentru copii, astfel încât, la trei luni de la naştere, mama să se poată întoarce la serviciul pe care îl avea, împreună cu copilul. Cel mic intra în îngrijire cu personal calificat, în anumite momente din zi mama avea pauze de alăptare şi în acest fel s-a stimulat revenirea natalităţii pe un trend crescător, iar Franţa a rezolvat problema”, a explicat Vladimir Alexandrescu.
Alte ţări din Vest au mizat pe imigraţie puternică. Un astfel de exemplu este Germania, doar că România nu are de unde importa forţă de muncă. Poate doar din Africa sau Asia.
„O asemenea imigrare ar ridica mari probleme de adaptare, alte credinţe, alte obiceiuri. Deci, la noi, soluţia este să aplicăm nişte măsuri pe care le-au gândit şi francezii. Asta înseamnă timp, pentru că mentalitatea n-o schimbi într-un an. O măsură pe care o iei acum va avea efecte peste nişte zeci de ani. O generaţie înseamnă cam 20 de ani. O schimbare de mentalitate presupune un efort şi o coerenţă a politicilor de susţinere demografică pe o perioadă lungă şi să nu depindă de rotirea partidelor în Parlament”, conchide Vladimir Alexandrescu.