Prima femeie din lume care a făcut ocolul Pământului e româncă! Paşaportul ei are 154 de pagini şi o lungime de 19 metri

Timp de trei ani şi cinci luni, Mariea Crâşmaru a străbătut lumea cu rucsacul în spate, fiind, până în acel moment, cea mai lungă călătorie realizată de o persoană în jurul lumii.

Aventura Mariei Crâşmaru a început încă din vremea comunismului, pe când lucra ca fototecar la RECOOP, cooperativa de reclamă şi publicitate în comunis, se ocupa cu sortarea fotografiilor pe diverse teme, pentru calendare, reclame, coperţi de cărţi, jucării etc. La un moment dat, în 1988, a dat peste revista în care era prezentată performanţa unui alt mare călător român, Neculai Ghimpu, un veteran al globe-trotterilor din România, care făcuse ocolul pământului în 3 ani şi 13 zile după ce a străbătut cinci continente.

În acelaşi an, s-a hotărât să facă turul României. A mers la Federaţia de Turism-Alpinism, unde a solicitat o recomandare pentru a derula proiectul îndrăzneţ sub egida acesteia. În acelaşi an, 1988, a realizat turul României în 114 zile, străbătând 3.210 kilometri.

Mariea Crâşmaru precizează că un globe-trotter nu parcurge toate distanţele pe jos, dar cum acţiunea ei constituia o premieră naţională la nivel feminin, s-a ambiţionat să meargă doar cu propriile ei picioare. A avut un traseu bine stabilit, a fost mediatizată în fiecare oraş pe care l-a traversat, iar primăriile i-au oferit mâncare şi cazare. Spune că nu i-a fost greu să meargă numai pe jos. Media zilnică a fost de 28 de kilometri.

Alte articole

Biletele de tren se vor scumpi din 15 decembrie 2024. Cât vor plăti în plus călătorii

Cel mai bătrân bărbat din lume a murit la 112 ani. A trecut prin două războaie și s-a născut în anul în care s-a scufundat Titanicul

„Globe-trotterii se numesc călători pe jos, îşi cară rucsacul în spate şi pot folosi orice formă de transport în comun. Ciclo-trotteri îşi pun bagajele pe bicicletă, dar pot urca apoi bicicletele în autocar, tren, avion sau vapor. Moto-trotteri şi auto-trotterii, de asemmenea, se pot folosi de bacuri sau vapoare pentru a traversa apele. În general, când apare scris că am făcut turul lumii pe jos, lumea se gândeşte ca am mers numai pe jos. Nu se poate asta, este imposibil. Cine spune că a făcut turul lumii numai pe jos minte”, explică Mariea Crâşmaru, potrivit Adevărul de Vaslui. 

În februarie 1990, a plecat în turul Europei. „Ascultam Europa Liberă, să aflăm ce se întâmplă în ţară şi astfel auzeam cum la graniţă aşteaptă camioane cu ajutoare de la francezi, germani şi din alte ţări solidare cu dorinţa românilor de a scăpa de comunism. Asta m-a impresionat profund şi am decis în noapte aceea că, dacă scap cu bine, plec în Turul Europei să le mulţumesc pentru ajutor şi solidaritate”, îşi aminteşte Mariea Crâşmaru.

„Tuturor primăriilor oraşelor prin care am trecut le-am lăsat câte o insignă cu semnul victoriei Revoluţiei Române şi un eşantion în culorile drapelului român. Era un gest simbolic de mulţumire”, mărturiseşte Mariea.

Citeşte şi: Un nou Record de 1 Decembrie. Cel mai lung mititel din lume a fost gătit în România! Ce lungime are

Având experienţa turului României şi al Europei, Mariea Crâşmaru a pregătit cel mai îndrăzneţ proiect nemairealizat vreodată de o femeie: turul lumii. În mai 1997, la vârsta de 47 de ani, Mariea Crâşmaru avea să plece în aventura vieţii sale, având doar 600 de dolari în buzunar. „Când am plecat eu, nu erau calculatoare, tablete, telefoane, internet, programe unde să-ţi calculezi kilometrii online, să faci capturi foto, să le pui pe reţelele sociale, să te faci cunoscut astfel cu multă uşurinţă. Nu, eu am făcut traseul pe hârtie, am fotografiat cu aparate ce aveau role, am developat. Am făcut poze şi am filmat pe casete video de 8 milimetri”, rememorează Mariea Crâşmaru.

Cel mai mare regret al Mariei Crâşmaru este că nu şi-a calculat kilometrii parcurşi pe jos. Acum, în era digitală, totul este mult mai simplu. Atunci, însă, cu rucsacul în spate, aparatul de filmat pe un umăr şi camera video pe celălalt umăr, mărturiseşte că nu i-a trecut prin cap să noteze câţi kilometri a parcurs pe jos şi câţi cu un mijloc de transport. Nici nu era o condiţie impusă de cei de la Cartea Recordurilor. Potrivit estimărilor şi calculelor personale, a străbătut aproximativ 280.000 de kilometri.  „Nu ştiu câţi kilometri am parcurs pe jos. Africa am făcut-o aproape toată cu avionul, acolo nu erau prea multe ţări cu transport pe cale ferată, iar autocarele erau periculoase pentru o femeie singură. Traversarea dintre continente am făcut-o ori cu vaporul ori cu avionul. Nu pot spune cu exactitate câţi kilometri au fost făcuţi cu fiecare formă de transport sau câţi pe jos. Aveam de la ei (n.r. – reprezentanţii Guinness Book) ca obiectiv atingerea a cel puţin 100 de ţări şi cele şapte continente, fără întrerupere. Eu am făcut 120 de ţări, să am o rezervă în cazul în cazul în care nu vor avea suficiente dovezi să valideze o ţară. Din 120, au recunoscut 102″, a explicat Mariea Crâşmaru, pentru „Weekend Adevărul”.

Şi-a vândut casa pentru a străbate Africa

Aventura româncei Mariea Crâşmaru în călătoria în jurul lumii nu a fost lipsită de momente tensionate. Pe când se afla în America de Sud, a fost la un pas să renunţe la proiect când a aflat că unul dintre cei doi fii ai săi a fost implicat într-un grav accident rutier. „Nu aveam suficienţi bani pentru avioane, iar străbaterea distanţei mari mă împiedica să ajung repede acasă. Din fericire, evoluţia fiului meu a fost favorabilă, doctorul Costescu, de la Spitalul Judeţean din Braşov, m-a asigurat că totul este bine, m-a încurajat să merg înainte. Astfel, mi-am continuat drumul spre Antarctica, unde am atins Polul Sud”, a povestit pentru Adevărul, Mariea Crâşmaru. 

Citeşte şi: Un scriitor britanic faimos cere paşaport irlandez din cauza Brexitului. Marea Britanie, „o ţară prostească şi frustrantă”

La întoarcerea din Antarctica, avionul în care se afla a părăsit pista la aterizare şi a simţit că viaţa i-a fost pusă în pericol. După ce a străbătut cele două Americi, Mariea urma să traversare continetul african, însă nu mai avea resurse materiale. „Era greu de abordat terestru pentru o femeie, aşa că, pentru a nu renunţa la proiect, am hotărât să vând casa”, mărturiseşte globe-trotterul.

„Dacă în urmă cu 16 ani m-ar fi întrebat cineva în ce colţ al lumii aş vrea să locuiesc, aş fi zis, fără ezitare, România. Acum, dacă m-aţi întreba, aş spune «oriunde mi s-ar oferi un trai decent». După ce m-am întors din turul lumii, am lucrat în Italia şi Germania ca îngrijitor pentru persoane în vârstă. Astfel, mi-am cumpărat o casă într-o comună din judeţul Sibiu. Voi pleca iar la lucru să-mi rotunjesc veniturile pentru a putea trăi decent”, afirmă mâhnită, dar cu demnitate, românca desemnată cea mai mare călătoare a lumii.