Prima reacţie a ANI, după ce parlamentarii au dezincriminat conflictul de interese

„Regimul juridic al conflictului de interese administrativ, pentru toate categoriile de persoane care ocupă funcţii/ demnităţi publice este cel reglementat de dispoziţiile Legii nr. 161/2003, coroborat din punct de vedere procedural cu dispoziţiile Legii nr. 176/2010. Din aceste considerente, opinăm că definiţia conflictului de interese cuprinsă în art. 70 din Legea nr. 161/2003 este suficient de clară, precisă şi necondiţionată de adoptarea altor reglementări, subsecvente, pentru diferite categorii de demnităţi şi funcţii publice”, se precizează în comunicat.

Conform sursei citate, propunerea legislativă privind interpretarea articolului 38 alin. 11 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, adoptată miercuri de Parlament, este în totală contradicţie cu dispoziţiile articolelor 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale articolului 301 din Codul penal, prevederi care reglementează conflictul de interese în materie administrativă şi penală.

„Prin propunerea legislativă adoptată astăzi se creează premisa conform căreia interdicţia de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare operează doar de la data introducerii acestui articol, respectiv anul 2013 (Legea nr. 219), cu toate că anterior acestui moment exista o dispoziţie expresă care să interzică parlamentarilor să-şi angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare şi anume art. 70 din Legea nr. 161/2003. Prin urmare, nici anterior adoptării Legii nr. 219/2013 parlamentarii nu puteau dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare întrucât aveau obligaţia de a respecta regimul juridic al conflictelor de interese, în speţa dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul penal”, se mai arată în comunicat.

ANI menţionează că pe rolul instanţelor se află în prezent, în diferite faze procesuale, 29 de cauze în care agenţia a constatat încălcarea de către parlamentari a prevederilor legale referitoare la conflictul de interese ca urmare a angajării rudelor la cabinetele parlamentare.

Alte articole

Primarul Timişoarei, în conflict de interese administrativ la ANI. Dominic Fritz: ”Mi-au făcut și mie un dosărel. O să-mi apăr onoarea și integritatea indiferent cui i s-a pus pata pe mine”

Viorel Hrebenciuc a pierdut la ICCJ procesul cu ANI privind confiscarea averii nejustificate. Cât trebuie să plătească statului fostul deputat

De asemenea, în perioada 2011 — 2015, ANI a constatat în cazul deputaţilor şi senatorilor 56 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă şi 26 de cazuri de conflicte de interese de natură penală.

„În ceea ce priveşte conflictele de interese de natură administrativă, ANI a câştigat definitiv şi irevocabil în 22 de cazuri şi doar într-un singur caz instanţa a anulat raportul de evaluare emis de Agenţie, restul dosarelor fiind pe rol. Referitor la conflictele de interese de natură penală, în 18 cazuri instanţa a emis sentinţe de condamnare la închisoare cu suspendarea pedepsei, în 3 cazuri amendă administrativă, iar în cinci cazuri dosarele se află pe rolul organelor de cercetare penală”, precizează comunicatul.

Parlamentul a adoptat miercuri o propunere legislativă prin care senatorii şi deputaţii care şi-au angajat rudele la birourile parlamentare până în anul 2013 să nu poată fi urmăriţi de Agenţia Naţională de Integritate.

Propunerea legislativă precizează că dispoziţiile din Statutul deputaţilor şi senatorilor potrivit cărora parlamentarii nu-şi pot angaja rudele la birourile parlamentare nu se vor aplica retroactiv şi nu vor produce efecte juridice pentru faptele săvârşite înainte de intrarea în vigoare a acestor dispoziţii, adică înainte de 21 august 2013.