Prima reacţie a DNA după ce ministrul Justiţiei a lansat noile legi ale justiţiei: Conducerea a convocat Adunarea Generală

„Având în vedere situaţia de incertitudine creată după prezentarea, de către ministrul Justiţiei, la o conferinţă de presă, a unor modificări pe care intenţionează să le aducă legilor justiţiei (Statutul magistratului, Legea pentru organizarea judiciară, Legea privind CSM), conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a decis convocarea Adunării Generale pentru data de 31 august 2017, astfel încât procurorii să îşi poată exprima opiniile referitoare la modificările propuse şi la felul în care le va fi influenţată activitatea pe care o desfăşoară în cadrul DNA”, arată parchetul într-un comunicat de presă, transmis joi.

De asemenea, conform sursei citate, conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis o scrisoare deschisă ministrului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a semnala o serie de aspecte legate de situaţia creată după anunţul ministrului Justiţiei.

Citeşte şi: Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a intrat în concediu joi, la o zi după anunţarea modificărilor la legile justiţiei

„DNA nu a luat cunoştinţă nici anterior, nici după conferinţa de presă în care au fost prezentate modificările la legile justiţiei, de forma scrisă a celor trei proiecte de lege pentru a avea posibilitatea de a le analiza şi de a exprima un punct de vedere fundamentat pe marginea acestor modificări. Raportat la modificările propuse, deşi ministrul Justiţiei a afirmat că proiectele vor fi trimise spre avizare la CSM, DNA nu a fost consultată în vreun fel, nici cu privire la necesitatea lor, nici cu privire la impactul pe care acestea l-ar determina asupra activităţii desfăşurate de procurorii anticorupţie”, susţine DNA.

Alte articole

Percheziţii DNA la Comandamentul Logistic Întrunit al Armatei. Este vizat generalul cu 3 stele Cătălin Zisu. S-au găsit peste 2.000 de tablouri din registrele MApN, peste 10 ceasuri de lux și acte de proprietate a mai multor case în străinătate

DNA, decizie în dosarul managerului de la Glovo: A luat mită în bani, dar şi un porc şi jumătate bonus

Mai mult decât atât, conducerea unităţii de parchet susţine că, într-o primă evaluare, realizată numai pe baza prezentării făcute de ministrul Justiţiei, în lipsa proiectelor integrale, scrise, a rezultat că trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei, numit politic, este o modificare de natură să afecteze grav independenţa procurorilor în exercitarea activităţii lor, în raport de factorul politic.

De asemenea, DNA critică şi crearea unei direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor nu a fost justificată de apariţia unei situaţii obiective ce ar necesita o schimbare de politică penală şi nici nu a fost discutată în cadrul sistemului judiciar; o asemenea modificare ar restrânge aria de competenţă a DNA, în sensul că procurorii DNA nu vor mai putea investiga fapte de corupţie săvârşite de magistraţi. Datele statistice privind condamnările definitive arată că faptele de corupţie comise de magistraţi nu reprezintă un fenomen aparte în comparaţie cu alte categorii , nici prin tipologii, nici ca număr: astfel, în perioada 2005 – august 2017, s-au pronunţat decizii de condamnare definitivă faţă de un număr de 88 de magistraţi (44 procurori, 43 de judecători şi un magistrat asistent), majoritatea pentru infracţiuni de luare de mită şi trafic de influenţă, comparativ un număr de 575 de ofiţeri şi agenţi de politie , 121 lucrători vamali, 106 primari de comune, oraşe şi de municipii condamnaţi definitiv în perioada 2005 -2016.

„Extinderea motivelor pentru care procurorul ierarhic superior poate să infirme soluţiile adoptate de procurorul de caz ar putea să creeze condiţii pentru restrângerea independenţei procurorului care desfăşoară ancheta penală. Majorarea vechimii necesare la de şase ani (inclusiv anii de pregătire la INM) la opt ani (fără anii de pregătire la INM) va face mai dificilă asigurarea gradului de ocupare a schemei de personal a DNA” sunt alte probleme semnalate de DNA.

Sursa menţionată mai arată că, din evaluarea preliminară, a mai reieşit că există şi alte aspecte de natură a afecta activitatea procurorilor anticorupţie, după cum există şi o serie de modificări ce păreau a fi necesare, însă asupra acestora DNA va exprima o opinie numai după ce va lua cunoştinţă de proiectele de modificare, in integralitatea lor.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, miercuri, că noile legi ale justiţiei prevăd modificarea procedurii numirilor la Ministerul Public, procurorul general sau procurorul-şef DNA urmând a fi propuşi de ministrul Justiţiei, însă decizia va fi luată de Secţia pentru Judecători din CSM. În prezent, procurorul general al României, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef DNA, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Tudorel Toader a anunţat că o altă modificare vizează procedura de numire în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, noile legi ale justiţiei prevăd că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se numeşte de către preşedintele României, aşa cum este şi în prezent, însă modificarea constă în faptul că propunerea nu o mai face plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ci Secţia pentru Judecători a CSM, în ideea potrivit căreia „pentru judecători să decidă judecătorii, pentru procurori să decidă procurorii”.

O altă modificare se referă la trecerea Inspecţiei Judiciare din subordinea CSM în cea a Ministerului Justiţiei.

De asemenea, ministrul a anunţat că proiectul prevede ce viitorii magistraţi să aibă cel puţin 30 de ani şi cinci ani de vechime într-o profesie juridică.

Noul pachet de legi în Justiţe aduce modificări în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, precizând că statul este răspunzător patrimonial atunci când se produce o eroare judiciară, dar ulterior tot statul se va îndrepta împotriva magistratului care a produs prejudiciul.

Până la ora transmiterii ştirii, proiectul noilor legi ale justiţiei nu a fost postat pe site-ul Ministerului Justiţiei, aşa cum declarase miercuri Tudorel Toader.