Prima reacţie a lui Ion Iliescu după ce a fost chemat la noi audieri în Dosarul Mineriadei. Ce a declarat Petre Roman

În cazul lui Ion Iliescu s-a aplicat o procedură specială, de audiere la domiciliu, pentru că acesta nu se poate deplasa la sediul Parchetului General. Fostul președinte a refuzat să ofere declaraţii oamenilor legii, trimiţându-şi avocatul.

„Această procedură se aplică persoanelor care nu sunt deplasabile. E din cauza mea, e o strategie de apărare. Nu știu să vă spun dacă va da declarații. Invoc confidențialitatea privind situația unei persoane”, a spus avocatul lui Ion Iliescu.

În acelaşi dosar a fost chemat la audieri şi Petre Roman. „Învinuirea e profund nedreaptă. Ce s-a întâmplat a fost cu implicarea evidentă a fostei Securități”, a spus fostul premier al României.

Ion Iliescu a fost trimis în judecată, alături de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, general (r) Mugurel Cristian Florescu, amiral (r) Emil „Cico” Dumitrescu (decedat între timp), Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma.

Alte articole

Gelu Voican Voiculescu, inculpat în dosarul Mineriadei din iunie 1990. Este anchetat pentru infracțiuni contra umanității

Victor Ciutacu: „Pare că doar Ion Iliescu e în stare să ne salveze şi de Klaus Iohannis, și de Călin Georgescu”

Conform Parchetului, Ion Iliescu şi Petre Roman „au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din Capitală”, în urma căreia au fost ucise patru persoane, au fost violate două persoane, s-a vătămat integritatea fizică şi / sau psihică a peste 1300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.

Citeşte şi: Miron Cozma: „Care Mineriadă? Nu a existat Mineriadă. Voi i-aţi omorât pe ăştia în Bucureşti. Voi cu Iliescu”

„Punere în mișcare acțiune penală față de 2 inculpați în dosarul Mineriada – SPM-PÎCCJ.

Mineriada din 13-15 iunie 1990: procurorul de caz din cadrul Secției parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus în cursul zilei de astăzi punerea în mișcare a acțiunii penale față de 2 inculpați sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecți pasivi secundari), lit. f) (2 subiecți pasivi secundari), lit. g) (1311 subiecți pasivi secundari), lit. j) (1211 subiecți pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. Art. 5 Cod penal:

– Iliescu Ion, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României;

– Roman Petre, la data faptelor, prim-ministru al Guvernului provizoriu al României.

Din probatoriul administrat până în prezent a reieșit următoarea situație de fapt:

În luna iunie 1990, persoane cu funcție de decizie în statul român la acel moment au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, au fost violate 2 persoane, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.

Începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din municipiul București a avut loc o manifestație ce s-a desfășurat pe durată mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990. Manifestația avea caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și alte forme de protest, ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de revendicări de sorginte democratică.

În acest context, Iliescu Ion, Roman Petre şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta sau erau susceptibili de a manifesta o formă de opoziție, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale”, se arată în actul oficial al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.