Parlamentul European şi-a început noua legislatură. Eurodeputaţii lui Farage s-au întors cu spatele în timpul imnului Oda Bucuriei

UPDATE Şedinţa parlamentului a început în sunetele ‘Odei Bucuriei’, imnul Uniunii Europene, sfidat ostentativ de deputaţii Partidului Brexit al lui Nigel Farage. Rugaţi să se ridice în picioare în timpul imnului european, ei au făcut acest lucru, dar s-au întors cu spatele la sală.

Principala misiune a sesiunii inaugurale va fi alegerea noului preşedinte al PE, care va permite aşezarea uneia din piesele ‘puzzle’-ului numirilor la vârful principalelor instituţii europene.

Alegerea succesorului lui Antonio Tajani (PPE), ce urma să aibă loc marţi, a fost amânată până miercuri, pentru a le permite liderilor statelor UE să se pună de acord asupra împărţirii funcţiilor respective.

Eurodeputata ecologistă Ska Keller şi-a anunţat deja intenţia de a intra în cursă. Compatriotul său, germanul Manfred Weber, liderul grupului PPE, cel mai important din parlament, ar putea să se lanseze în competiţie dacă se va confirma că a pierdut şansele de a obţine preşedinţia PE.

Candidaturile pot fi depuse până la ora 20:00 GMT.

Întrucât Brexitul nu s-a produs încă oficial – noua dată-limită fiind 31 octombrie -, în parlamentul de la Strasbourg sunt prezenţi şi 73 de deputaţi britanici (din totalul de 751), printre care eurofobul Nigel Farage, al cărui Partid Brexit este, cu 29 de europarlamentari, chiar partidul naţional cu cea mai mare delegaţie.

Britanicii vor ocupa locurile în mod provizoriu până la concretizarea Brexitului, după care 27 de mandate vor fi redistribuite între alte state membre, iar celelalte 46 vor fi păstrate pentru eventuale noi extinderi ale UE.

‘Nu ar trebui să ne aflăm aici, dar, de fapt, nu sunt foarte furios pe UE sau pe Michel Barnier’, negociatorul-şef european pentru Brexit, ‘ei şi-au făcut munca’, a declarat Farage. ‘Clasa politic britanică este cea care şi-a lăsat baltă poporul’, a adăugat el, înainte de a-şi ocupa locul în hemiciclul de la Strasbourg.

______

Prima sesiune a Parlamentului European nou ales începe, marţi, la Strasbourg, urmând ca miercuri eurodeputaţii să îşi aleagă preşedintele pentru un mandat de doi ani şi jumătate.

Alegerile se desfăşoară prin vot secret şi pot avea loc până la patru runde de vot. Un grup politic sau un grup de cel puţin 38 de deputaţi europeni (1/20 dintre membri) pot propune candidaţi la preşedinţie.

Odată ce noul preşedinte ales va prelua mandatul, deputaţii europeni vor alege 14 vicepreşedinţi, care vor asista preşedintele în conducerea şedinţelor. Cinci deputaţi vor fi aleşi chestori şi se vor ocupa cu chestiuni administrative.

În noua legislatură a Parlamentului European, România va avea 32 de eurodeputaţi, iar după ce Brexitul va deveni efectiv va avea 33 de mandate.

În urma rezultatelor alegerilor europarlamentare din 26 mai, PNL a obţinut 10 mandate, PSD – 9 mandate, Alianţa 2020 USR- PLUS – 8 mandate, PRO România – 2 mandate, PMP – 2 mandate şi UDMR – 2 mandate.

Europarlamentarii aleşi din partea PNL sunt: Ioan-Rareş Bogdan, Mircea-Gheorghe Hava, Siegfried Vasile Mureşan, Vasile Blaga, Adina-Ioana Vălean, Daniel Buda, Dan-Ştefan Motreanu, Gheorghe Falcă, Cristian-Silviu Buşoi, Marian-Jean Marinescu.

Din partea PSD, au devenit europarlamentari Rovana Plumb, Carmen-Gabriela Avram, Iulian-Claudiu Manda, Cristian-Vasile Terheş, Dan Nica, Maria Grapini, Tudor Ciuhodaru, Adrian-Dragoş Benea, Victor Negrescu.

Însă Victor Negrescu îşi va prelua mandatul doar după ce Brexitul va deveni efectiv.

Europarlamentarii aleşi pe lista Alianţei 2020 USR-PLUS sunt Dacian Julien Cioloş, Cristian Ghinea, Dragoş-Nicolae Pîslaru, Clotilde-Marie-Brigitte Armand, Ioan-Dragoş Tudorache, Nicolae-Bogdănel Ştefănuţă, Vlad-Marius Botoş, Ramona-Victoria Strugariu.

Pe listele PRO România au fost aleşi europarlamentari Victor-Viorel Ponta şi Corina Creţu, însă Ponta s-a retras, astfel că mandatul i-a revenit lui Mihai Tudose, PMP – Traian Băsescu şi Eugen Tomac, UDMR – Iuliu Wikler şi Lorant-Gyorgy Vincze.