Prima vizită în România a unui ministru de Interne al Ucrainei, după mai bine de 20 de ani. Peste 82.000 de ucraineni la noi în țară, de la începutul războiului

Întrevederea lui Predoiu cu omologul său ucrainean a avut loc vineri și marchează prima vizită în România, după mai bine de 20 de ani, a unui ministru de Interne al Ucrainei, precizează Ministerul Afacerilor Interne (MAI), într-un comunicat.

Ce doi demnitari au discutat, printre altele, despre combaterea traficului de persoane, arme şi droguri, migraţia ilegală, cooperarea poliţienească și refugiații ucraineni.

”Discuţiile se înscriu în direcţia politică deschisă prin Declaraţia din 10.10.2023 semnată de preşedinţii Iohannis şi Zelenski privind progresul relaţiilor dintre cele două ţări către un parteneriat strategic şi constituie o continuare firească a aspectelor stabilite prin Declaraţia comună a Prim-Miniştrilor României şi Ucrainei din 18 octombrie 2024 şi prin Acordul de cooperare în domeniul securităţii, (Washington, 10 iulie 2024) şi au urmărit consolidarea colaborării în domenii cheie de interes reciproc precum combaterea traficului de persoane, droguri şi arme, a migraţiei ilegale, cooperare poliţienească, schimburi de informaţii şi experienţă pentru creşterea nivelului de siguranţă publică generală în contextul războiului din Ucraina, intervenţia în situaţiile de urgenţă, circulaţia persoanelor şi a mijloacelor de transport peste frontieră”, a precizat MAI.

Citește și Marcel Ciolacu le promite românilor că anul acesta România intră în Schengen: ”Vă spun cu o certitudine de 99,9%”

Alte articole

Vladimir Putin nu prelungește armistițiul de Paște în Ucraina. Ordinul de încetare a focului expiră în noaptea de 20 spre 21 aprilie

Zelenski îl acuză pe Putin că „se joacă cu viețile oamenilor”, după ce, în ciuda armistițiului de Paști, alertele de raid aerian s-au auzit în toată Ucraina

Potrivit MAI, ministrul Klymenko a transmis mulţumiri României pentru sprijinul substanţial acordat încă din prima zi a războiului şi aprecieri faţă de eforturile ministerului român de Interne de a acorda asistenţă umanitară de urgenţă milioanelor de ucraineni care au trecut graniţa pentru a se refugia din calea acestuia. Cei doi miniştri au discutat şi despre ajutorul acordat structural de România refugiaţilor ucraineni, în contextul în care, de la începutul războiului, prin ţara noastră au tranzitat fără incidente peste 10 milioane de cetăţeni ucraineni, din care peste 82.000 au rămas pe teritoriul român, 146 au cerut azil şi peste 100.000 au solicitat diverse forme de protecţie internaţionale, formalităţi executate de instituţiile MAI cu succes şi fără incidente, s-a mai precizat în comunicat.

Predoiu: România, după încheierea războiului, trebuie şi are capacitatea să joace un rol important în procesul de reconstrucţie a Ucrainei

Cătălin Predoiu a subliniat că România, după încheierea războiului, trebuie şi are capacitatea să joace un rol important în procesul de reconstrucţie a Ucrainei, prin investiţii şi organizarea de centre de suport logistic în apropierea frontierelor pentru operaţiunile de reconstrucţie din Ucraina, poziţia ţării noastre fiind strategic avantajoasă din acest punct de vedere.

Citește și Elena Lasconi: Cu PNL-ul lui Ciucă şi Iohannis nu cred că putem să facem o guvernare de dreapta

La finalul discuţiilor în plenul delegaţiilor, Cătălin Predoiu și omologul său ucrainean au semnat Acordul privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor situaţiilor de urgenţă. Prin acest document, precizează MAI, s-a creat cadrul juridic bilateral necesar pentru ca România şi Ucraina să-şi acorde ajutor reciproc, la cerere, în cazul iminenţei sau al producerii unei situaţii de urgenţă. Acordul vine şi mai mult în sprijinul autorităţilor ucrainene întrucât va permite trimiterea în Ucraina, la solicitarea acesteia, a unor echipe de acordare a ajutorului, a echipamentelor necesare, precum şi desfăşurarea oricăror tipuri de acţiuni de răspuns, transferarea de expertiză,  realizarea de operaţiuni de căutare şi salvare, care au ca scop salvarea de vieţi omeneşti, protejarea sănătăţii publice, limitarea pagubelor materiale şi a valorilor culturale.