Prima zi de şcoală aduce în prim plan şi aspecte mai puţin plăcute ale sistemului românesc de învăţământ. Pe lângă deja clasicele toalete în curte, şantiere deschise cu două zile înainte de 13 septembrie sau lipsa apei calde şi a căldurii, sunt şi probleme mai grave. Este cazul unui profesorul de istorie de la Iulia Haşdeu. Niculae Cristea, care a fost şi inspector pe Istorie în cadrul Ministerului Educaţiei, a fost trimis în judecată în 2018, fiind acuzat că în perioada octombrie – decembrie 2014 i-a constrâns pe mai mulți elevi ai clasei a XI-a B să cumpere un atlas istoric comentat, al cărui coautor este, la prețul de 20 de lei, o revistă Big Explorer la prețul de 9 lei și o carte de istorie al cărei autor este (Imaginea publică a monarhiei în România în perioada 1866 – 1947) la prețul de 50 de lei.
În urma presiunilor făcute, profesorul și a primit de la 25 de elevi prețul atlasului, de la 10 elevi prețul revistei și de la 17 dintre aceștia prețul cărții de autor, scrie ziare.com.
Potrivit procurorilor, profesorul de istorie a pretins de la cei 28 de elevi ai clasei a XI -a achiziționarea materialelor extracurriculare, avertizându-i că, în caz contrar ”vor avea probleme cu notele la istorie” și că ”vor fi repercusiuni în ceea ce privește situația școlară”.
Prima zi de şcoală 2021. Reguli stricte pentru nou an şcolar: mască obligatorie, distanţare fizică, fără părinţi în şcoli
„Inculpatul a explicat elevilor că notarea lor va depinde de achiziționarea acestor materiale și le-a dat un termen de maxim două săptămâni pentru a aduce banii”, au arătat procurorii în rechizitoriu.
Potrivit actului de inculpare, profesorul de istorie a imprimat elevilor temerea că, dacă nu se vor conforma solicitărilor lui „vor rămâne cu situația școlară neîncheiată”.
„Prin urmare, atlasul istoric comentat a fost cumpărat de 25 de elevi, iar revista de primii 10 elevi dintre aceștia, în ordinea catalogului.
Presiunile inculpatului au fost percepute direct de către martorii audiați, aceștia declarând că au plătit banii pretinși de către inculpat pentru rezolvarea situației lor școlare”, au mai specificat procurorii în rechizitoriul de trimitere în judecată.
Nemulțumit, însă, că „manualul” fusese plătit doar de câțiva elevi din clasă, profesorul a impus elevilor achiziționarea cărții, folosind expresii precum „eu am pâinea și cuțitul”, „vă rup capul”. Revoltată, o elevă l-a înregistrat pe profesor și a trimis înregistrarea presei.
„Aveți testul de la pagina 55, da? Începeți să-l rezolvați, rezolvăm aici cât putem și îl terminăm acasă! Domnișoara care se ocupă de strânsul obiectelor…(neinteligibil)…de reviste, plus carte, vino pe partea cealaltă, te rog frumos, ca să-mi spui cum stăm, că după aceea să văd cui rup capul! Poate o să rup cam la mulți capul! Suntem la clasa a 11-a B, da?”, se aude profesorul spunând în înregistrare.
Profesorul a negat că le-a impus elevilor să îi cumpere cartea. Totuși, judecătorii au considerat că la dosar sunt suficiente probe care să dovedească faptul că profesorul a impus cumpărarea cărților. Astfel, în primă instanță profesorul de istorie a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.
Structură an şcolar 2021-2022: Se schimbă vacanţele! Când se dau teze, când sunt Evaluarea Naţională şi Bac 2022
În apel, pedeapsa a fost redusă la doi ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită. „Nu există niciun dubiu că inculpatul a condiționat notarea la clasă, evaluarea și încheierea situației școlare a elevilor de achiziționarea materialelor la care avea calitatea de autor sau coautor.
Martorii audiați în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești au declarat, în esență, tocmai contrariul susținerilor inculpatului, afirmând că acesta a condiționat achiziția de activitatea didactică, evaluarea și acordarea calificativelor la disciplina istorie aferente semestrului I școlar.
Martorii au detaliat circumstanțele în care s-au petrecut faptele deduse judecății și au descris în concret modul în care inculpatul a pretins cumpărarea. De altfel, caracterul nereal al declarațiilor inculpatului rezultă și din procesele-verbale de transcriere a înregistrării audio purtată în sala de clasă, lămuritoare în această privință”, a arătat Curtea de Apel București, unde a fost pronunțată sentința definitivă.