Primăria Capitalei va reîncepe proiectul „Centurii verzi”. Firea: Situaţia actuală este dezastruoasă

Proiectul de hotărâre a fost aprobat în unanimitate.

„Am observat că se află în programul de guvernare creşterea suprafeţelor împădurite, pentru un Bucureşti mai curat, oameni mai sănătoşi. Vom relua proiectul care a mai fost propus, dar nu s-a dus la capăt, să ajungem la ţinta de 30 de hectare de pădure la mia de locuitori. Situaţia actuală este una dezastruoasă şi trebuie să ne unim eforturile, ca până la finalul mandatului să putem spune că şi la acest capitol am excelat”, a declarat primarul Capitalei, Gabriela Firea, potrivit news.ro.

Aprobarea proiectului de hotărâre prespune realizarea studiilor pentru indentificarea unor terenuri potrivite pentru împădurire şi a speciilor de arbori, astfel putând fi extinse suprafeţele împădurite în zonele de nord-est şi sud-vest ale Capitalei.

Consilierul general Bogdan Stroe, din partea USR, a cerut municipalităţii să acorde un termen pentru începerea reîmpăduririi.

Alte articole

Gabriela Szabo îl atacă pe Nicuşor Dan: În loc să se ocupe de lucruri foarte serioase de care Bucureştiul are nevoie, se laudă la televizor că mi-a făcut plângere penală. Este răzbunare politică

Gabriela Firea iese la atac. Reproşuri pentru conducerea PSD şi apel către unitate înainte de alegerile parlamentare

„Ne bucurăm că se reia acest proiect. Credem că prioritatea este menţinerea pădurilor deja existente şi avem semnale de la cetăţeni că încă se fac defrişări. Cred că tema acestui proiect este în primul rând protejarea acestor păduri existente. Ne-am dori să ne oferiţi un termen de implementare. Când vom planta primul proiect? Vor veni voluntari, ONG-uri, dar să ne spuneţi când vom putea planta primii copaci în jurul Bucureştiului”, a declarat consilierul general USR, Bogdan Stroe.

Primarul a precizat că termenul va fi prezentat în scurt timp, dar nu oferă o dată exact pentru a nu avea un termen impus care să nu poată fi respectat.

„Realizarea Centurii verzi a Municipiului Bucureşti se constituie într-un obiectiv strategic pentru Capitală, fiind o resursă naturală importantă cu rol în combaterea efectelor schimbărilor climatice, reducerea poluării aerului, mărirea suprafeţelor de spaţiu verde şi o oportunitate de stimulare a dezvoltării ariei metropolitane a Capitalei prin amenajarea unor poli de interes turistic şi de agrement”, se arată în expunerea de motive.

Potrivit proiectului de hotărâre, extinderea suprafeţelor împădurite a fost iniţial cuprinsă ca măsură în Planul Urbanistic General din anul 2000, în cadrul Strategiei de Dezvoltare la nivel intercomunal a aglomeraţiei urbane Bucureşti.

De asemenea, iniţiatorii proiectului mai spun că prin reîmpădurirea unor terenuri din jurul Bucureştiului va creşte calitatea mediului, va fi redusă poluarea fonică şi diminuată intensitatea vâtului, va fi redusă cantitatea de energie utilizată pentru încălzire sau răcire, scurgea şi infiltrarea apei din precipitaţii, dar duce şi la îmbunătăţirea esteticii peisajului şi oferă posibilităţi de turism şi agrement în zona metropolitană a Capitalei.

„Extinderea suprafeţelor împădurite în zonele din jurul Capitalei pentru îmbunătăţirea climatului urban a fost prevăzută ca măsură în documentele strategice de urbanism atât pentru Municipiului Bucureşti (Planul Urbanistic General), cât şi pentru zona metropolitană cuprinsă în Centura Verde Galbenă a Capitalei, prevăzută în Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal – zona aglomeraţiei urbane şi zona metropolitană a municipiului. Datorită deficitului de păduri – parc în jurul Capitalei, trebuie acordată o atenţie deosebită creşterii suprafeţelor împădurite în vederea restabilirii normei de 30 de ha de păduri – parc/1.000 de locuitori”, mai scrie în proiect.

Fostul primar al Capitalei Adirean Videanu spunea în 2005 că au fost alocate fonduri europene pentru crearea Centurii Verzi a Bcureştiului, însă câţiva ani mai târziu, la final de mandat, primarul declara că nu a găsit sprijin din partea primarilor din Ilfov şi din partea proprietarilor de terenuri, care nu voiau să fie plantaţi copaci pe teritoriile lor.