Potrivit proiectului, „invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa şi în cazul în care se constată că a săvârşit fapte care au determinat existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, constatate prin rapoarte de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate, în condiţiile legii, comunicate cu mai puţin de 3 luni înainte de data alegerilor”.
În prezent, invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa doar în cazul în care se constată, potrivit legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea acestuia s-a făcut prin fraudă electorală, potrivit Agerpres.
La alegerile locale din anul 2020 nu pot candida şi ocupa funcţii de ales local persoanele care au săvârşit fapte care au determinat existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, constatate prin rapoarte de evaluare întocmite de ANI, în condiţiile legii, comunicate cu mai puţin de 3 ani înainte de data alegerilor, potrivit proiectului.
„Pot candida şi ocupa funcţii de ales local persoanele în privinţa cărora s-a constatat prin rapoarte de evaluare întocmite de ANI, în condiţiile legii, comunicate cu mai mult de trei ani înainte de data alegerilor, că au săvârşit fapte care au determinat existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate”, se mai arată în propunerea legislativă.
O altă modificare a OUG prevede că mandatul unui consilier local este validat dacă, la data pronunţării încheierii, consilierul local declarat ales „nu a săvârşit fapte care au determinat existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, constatate prin rapoarte de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate, în condiţiile legii, cu mai puţin de 3 ani înainte de data alegerilor”.
Senatorul Robert Cazanciuc a declarat că iniţiativa legislativă îşi propune să asigure o egalitate de tratamentul în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor privind conflictele de interese sau incompatibilităţii în cazul aleşilor locali.
„Există mai multe acte normative care conţin reglementări în această materie, iar prezentul act îşi propune să asigure o interpretare unitară în acord cu dispoziţiile Codului civil, actul fundamental pentru reglementarea raporturilor patrimoniale sau nepatrimoniale dintre persoane”, a spus Cazanciuc, iniţiator al proiectului.
Senatul este prima cameră sesizată în privinţa propunerii legislative, Camera Deputaţilor fiind decizională în acest sens.