Primarul din Târgu Mureş, în dispută cu BOR pe tema banilor pentru Catedrala Mântuirii Neamului

Conflictul primarului Florea cu reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a plecat de la declaraţii ale edilului publicate de presa locală în 30 ianuarie.

Astfel, într-un articol cu titlul „Dorin Florea: BOR este complicele politicienilor”, primarul din Târgu Mureş afirmă, în contextul solicitării BOR pentru fonduri destinate Catedralei, că „adevărata mântuire a neamului înseamnă în momentul ăsta să te implici să scoţi acest popor dintr-un derapaj uriaş spre mediocritate, spre subcultură, spre lipsă de educaţie”.

„Astea mi se par acum problemele cele mai mari pe care Biserica ar trebui să şi le asume, nu să fie partizană, parteneră sau să se creeze culpabilizări din astea: – dă-mi nişte bani sau ţi-am dat nişte bani, dar vii să îmi faci campanie sau îmi faci nu ştiu ce”, a adăugat Dorin Florea, citat de presa locală.

Primarul a mai spus că i-a transmis punctul său de vedere Patriarhului BOR, PF Daniel. „I-am scris o scrisoare în care i-am explicat că nu banul e important aici, că faci o Catedrală. Asta e partea cea mai la îndemână pe care o vedeţi într-o clasă politică ce crede că şi pe Ăla de Sus Îl poţi duce cu şmecheria. Că doar astea sunt falsele iubiri faţă de Biserică. Astea se fac în tihnă şi în tăcere”, a declarat Dorin Florea.

Alte articole

Reacție dură a BOR după decizia Ucrainei care îi umilește pe credincioșii români

Doliu în Biserica Ortodoxă Română. Patriarhul Daniel a transmis un mesaj de condoleanțe: „Un slujitor harnic al Sfântului Altar, un părinte duhovnicesc”

În reacţia la declaraţiile primarului, venită marţi, Patriarhia ţine să îi reamintească acestuia că „în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din anul 2012, în mod regretabil, un preot ortodox din Târgu Mureş a fost atras la una din manifestările electorale ale domniei sale”.

„Referitor la presupusul «partizanat» al Bisericii cu clasa politică, este ciudată atitudinea politicianistă tocmai a domnului primar al municipiului Târgu Mureş. Îi reamintim domnului Dorin Florea că, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din anul 2012, în mod regretabil un preot ortodox din Târgu Mureş a fost atras la una din manifestările electorale ale domniei sale, în contradicţie cu recomandarea Sfântului Sinod făcută partidelor politice de a respecta neutralitatea Bisericii Ortodoxe Române”, se arată într-un comunicat remis de Patriarhia Română.

Potrivit documentului citat, scrisoarea adresată de Patriarhia Română reprezentanţilor autorităţilor locale pentru sprijin financiar la construirea Catedralei Mântuirii Neamului este un demers în conformitate cu Legea construirii Catedralei Mântuirii Neamului care prevede că, la solicitarea Administraţiei patriarhale, autorităţile de stat centrale şi locale pot sprijini financiar edificarea viitoarei Catedrale patriarhale.

„Această prevedere a fost inclusă în lege deoarece construirea Catedralei Mântuirii Neamului este un proiect bisericesc naţional reprezentativ pentru poporul român majoritar ortodox, contribuabil în proporţie de 86% la bugetul de stat central şi la cele locale. Ca atare, recent, mai multe consilii judeţene au răspuns pozitiv la solicitarea Patriarhiei de a sprijini construirea acestei Catedrale”, precizează Patriarhia Română.

Potrivit comunicatului citat, opiniile exprimate public de primarul Dorin Florea „ofensează majoritatea românilor ortodocşi din municipiul Târgu Mureş, care doresc construirea Catedralei Mântuirii Neamului şi contribuie la Colecta naţională organizată de Patriarhia Română în bisericile şi mănăstirile din ţară şi străinătate pentru edificarea viitoarei Catedrale patriarhale.

Contactat, marţi, Dorin Florea (PDL) a folosit un ton mai nuanţat, declarând că a primit o solicitare de la consilierii Patriarhiei Române să contribuie cu suma de 300.000 de lei la construirea Catedralei Mântuirii Neamului şi că el crede că „probabil” Patriarhul Daniel nu a ştiut despre acest lucru, astfel că i-a trimis o scrisoare în care afirmă că „mântuirea neamului înseamnă să faci gesturi importante”.

„I-am scris Patriarhului că am sprijinit Biserica prin toate mijloacele – financiar, moral, în acţiuni. În bugetul aprobat de Consiliul Local anul trecut am dat bani pentru toate bisericile, de toate confesiunile, pentru că m-au ajutat şi au participat activ la armonizarea relaţiilor dintre români şi maghiari în oraş. Deci, sigur, ajut, cu mare plăcere. Dar eu cred că vorbim de două lucruri diferite. Cu Catedrala Neamului le doresc succes, toată lumea dă bani. Credinţa trebuie să stea în mesaje pe care să le dea biserica. Mântuirea neamului asta înseamnă, să faci gesturi importante. Politicienii cumpără poporul cu moaşte şi agheasmă. Cred că Biserica ar trebui să dea un impuls, lecţii de demnitate, nu de popor cumpărat”, a spus Florea.

Acesta a arătat că acelaşi mesaj i l-a transmis Patriarhului Daniel şi prin arhiepiscopul de Alba Iulia, cerându-i să intervină în acest moment greu, în care se petrece „manipularea neamului de către o clasă politică mocirloasă”, preocupată „numai de agheasmă, numai de moaşte”.

Florea a adăugat că nu ar trebui încurajate în niciun fel „isteriile şi elementele de false credinţe”, întrucât „pe Cel de Sus nu poţi să-l fentezi cu bani”.

„Deci, nu de Biserică m-am legat, ci de slujitorii ei, care trebuie să fie la înălţime. Poporul a pus ca etalon al încrederii Biserica, nu popii”, a mai spus Florea.

Şi primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a primit, în noiembrie 2013, o solicitare din partea Patriarhiei de alocare a unei sume de 200.000 de lei pentru finanţarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului.

Edilul Clujului i-a răspuns Patriarhului Daniel, în 9 decembrie 2013, arătând că solicitarea va fi analizată conform noului regulament privind alocările de sume de la bugetul local.

„Vă comunicăm faptul că solicitarea dumneavoastră va fi analizată conform noului regulament privind alocările de sume de la bugetul local, aflat în momentul de faţă în dezbatere publică, urmând a fi votat în cadrul şedinţei Consiliului Local Cluj-Napoca. Desigur, imediat după adoptarea noului regulament de acordare a sumelor nerambursabile pentru culte, membrii Consiliului Local vor analiza cu toată atenţia solicitarea Preafericirii Voastre”, a mai arătat Boc.

Emil Boc a explicat că nu se putea aloca o sumă de bani în 2013 fără a exista o prevedere bugetară prealabilă pe anul trecut.

„O astfel de solicitare trebuie analizată în contextul bugetului local pe anul 2014, iar cei care vor decide alocarea unei sume sunt consilierii locali”, a spus Boc.

Şi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a primit o solicitare similară din partea Patriarhului Daniel, de alocare a unei sume, nespecificate, pentru Catedrala Mântuirii Neamului.

„Nu puteam să discutăm în 2013 alocarea vreunei sume, care nu era prinsă în bugetul judeţului pe anul trecut. Consiliul Judeţean Cluj va analiza solicitarea PF Daniel”, a declarat Horea Uioreanu.

În schimb, în 21 ianuarie, Consiliul Judeţean Timiş a alocat 100.000 de lei, drept donaţie, pentru Catedrala Mântuirii Neamului, din bugetul judeţean pe anul 2014.

„Dacă discutăm de cei 100.000 de lei, cred că este o sumă care poate fi alocată de Consiliul Judeţean Timiş, chiar dacă, îmi pare rău că nu am putut şi nu putem să alocăm suma care a fost cerută de către Patriarhie, pentru ceea ce înseamnă Catedrala Mântuirii Neamului. Noi atât am putut, am considerat că este corect să alocăm această sumă”, declara preşedintele CJ Timiş, Titus Bojin, care preciza că Patriarhia a cerut suma de 300.000 de lei.

Construcţia Catedralei Mântuirii Neamului a început în decembrie 2010. Viitoarea catedrală, de pe Dealul Arsenalului, va avea 120 de metri lungime, 70 de metri lăţime şi 120 metri înălţime, iar la slujbe vor putea participa 5.000 de credincioşi. Costul lucrărilor pentru construcţia la roşu a fost estimat la 100 de milioane de euro.

La începutul anului 2011, Sfântul Sinod a aprobat o procedură de colectă naţională pentru construirea Catedralei. În februarie 2011, Guvernul a alocat 10 milioane de lei pentru acest proiect. Primăria Capitalei şi primării de sector au donat la rândul lor pentru construcţie.

Reprezentanţi ai societăţii civile au criticat însă alocarea de bani publici pentru construirea Catedralei.

La sfârşitul anului trecut, presa a relatat că Patriarhia a trimis consiliilor judeţene o scrisoare prin care solicita câte 300.000 de lei „pentru plata materialelor şi manoperei necesare lucrărilor la structură în această fază esenţială pentru bunul mers al întregii lucrări”.