Aceste fotografii pot oferi informaţii despre ciclul hidrologic de pe Titan şi despre evoluţia mărilor de la suprafaţa acestui satelit. Noile imagini publicate de NASA la sfârşitul săptămânii trecute prezintă sisteme de lacuri dintre care unele sunt mai mari decât Marea Caspică şi Lacul Superior (cel mai mare dintre cele cinci Mari Lacuri din America de Nord) la un loc, scrie Agerpres.
Din acest punct de vedere, Titan este mai asemănător cu Pământul decât orice altă planetă sau lună din sistemul nostru solar – pentru că are la suprafaţa sa o atmosferă densă şi un sistem hidrografic stabil. Diferenţa principală este că norii dar şi lacurile şi mările de pe Titan sunt formate din hidrocarburi aşa cum este etanul şi metanul, şi nu din apă.
Marea majoritate a acumulărilor lichide de pe Titan se află în zona boreală, însă această zonă a fost acoperită de o reţea densă de nori încă din 2004 când sonda Cassini a ajuns în sistemul de sateliţi ai lui Saturn. Recent, norii din zona boreală a lui Titan s-au risipit, începând să se acumuleze în zona australă, fapt care semnalează o schimbare de anotimpuri pe acest corp ceresc.
„Regiunea de lacuri din nordul lui Titan este extraordinar de asemănătoare cu geografia terestră şi una dintre cele mai interesante regiuni din sistemul solar”, a apreciat Linda Spilker, cercetător din cadrul misiunii Cassini, de la Jet Propulsion Laboratory, Pasadena, California.
„Cunoşteam faptul că lacurile de acolo se modifică odată cu anotimpurile, iar durata lungă a misiunii Cassini în sistemul lui Saturn ne oferă posibilitatea de a urmări schimbarea de anotimpuri pe Titan. Acum, când Soarele străluceşte în nord şi am fotografiat aceste peisaje extraordinare, putem începe să comparăm şi să analizăm diferitele seturi de date pe care le-am obţinut”, a adăugat ea.
„Imaginile obţinute cu ajutorul spectrometrului în infraroşu al sondei Cassini, dar şi cele obţinute în spectrul vizibil, ne oferă o perspectivă unitară asupra acestei zone. Se pare că polul nord al lui Titan este chiar mai interesant decât am crezut iniţial, cu lacurile, mările dar şi depozitele de minerale rămase după evaporarea unor astfel de lacuri şi mări”, a completat şi Jason Barnes, participant la misiunea Cassini din cadrul Universităţii Idaho.