Prime de Crăciun grase pentru angajaţi. Cine primeşte 1100 de lei sub brad, cine doar 400 de lei

Prime de Crăciun 2022. Anii în care angajaţii societăţilor Primăriei nu primeau prime pentru sărbătorile de iarnă sub pretextul  dificultăţiore financiare ale fiecărei companii venite pe fondul pandemiei sau, după caz, al războiului din Ucraina, par să nu mai fie de actualitate în administraţiile locale, care recent băteau cu pumnul ân masă că nu mai sunt bani de salarii. Majoritatea directorilor spun că vor acorda bonusuri şi în acest an, însă mărimea acestora este comparabilă cu cea de anul trecut. De exemplu, la Compania de Transport Public, prima de Crăciun a fost bătută în cuie prin negocierile dintre conducere şi sindicate şi stipulată în Contractul Colectiv de Muncă.

PRIME DE CRĂCIUN 2022. Ce angajaţi primesc bonusuri de 1000 de lei înainte de Sărbători
„Va fi o primă în bani şi un cadoul simbolic pentru copiii angajaţilor noştri. Suma este de 400 de lei negociată conform Contractului Colectiv de Muncă, iar suma pentru dulciuri şi alte jucărioare de 100 de lei”, spune Cristian Stoica, directorul CTP Iaşi.

Primă de Crăicun de 1.100  lei la Salubris

Mult mai darnici cu proprii angajaţi se doveşte a fi directorul Salubris, Cătălin Neculau. Un fapt absolut normal, având în vedere că societatea pe care o păstoreşte este cea mai profitabilă unitate din subordinea Primăriei, alături de Servicii Publice. Astfel, unii dintre angajaţii societăţii de salubritate vor primi un bonus de Crăciun la care alţii doar visează. „Primele de Crăciun sunt diferenţiate funcţie de cât a muncit fiecare. Primele îmbracă forma unuii ajutor material care va fi acelaşi pentru toată lumea, iar pe lângă acest ajutor material, vor veni premiile pentru cei merituoşi. Cea mai mică primă va fi de 400 lei, iar cea mai mare în jur de 1.000-1100 lei”, spune Neculau.

Prime de Sărbători prinse în buget

La alte societăţi, cuantumul bonusurilor este stipulat în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul în curs, şefii societăţilor evitând să avanseze vreo sumă. „Încercăm şi în acest an să acordăm salariaţilor noştri, având în vedere şi efortul susţinut depus în decursul întregului an, nişte beneficii sub forma unor premii băneşti. Societatea şi-a bugetat această cheltuială”, spune Laurenţiu Ivan, directorul SC Servicii Publice. Potrivit BVC al societăţii, cheltuielie cu bonusurile însumează 2.265.000 lei, însă aici sunt incluse toate primele dintr-un an calendaristic, inclusiv cele de Paşte. La rândul lor,  economiştii Citadin au bugetat suma de 45.000 lei drept bonusuri, dar şi aici ele curprind mai multe categorii, nu doar prima de Crăciun.

Alte articole

Prime de Crăciun: se dau 300 de lei net pentru fiecare angajat! Tichete de masă, majorate la 30 de lei

Prime de Crăciun 2022. Sume cuprinse între 300 și 500 de lei vor acorda aproape două din zece companii

Prime de Crăciun şi la privat: Angajații unei companii își vor alege singuri când vin la birou și vor primi și un voucher de 750 de euro pentru echipamentele de acasă

Introdusă treptat de toate companiile locale sau multinaționale în perioada pandemiei, munca remote s-a transformat în program hibrid de lucru, însă aproape toate companiile au optat pentru revenirea la munca la birou imediat ce condițiile sanitare au permis acest lucru. Audi, parte a VW Group, a ales să nu renunțe la munca hibridă, care le permite angajaților să lucreze de acasă.

„Desk sharing” și „pachetele generoase de echipamente” pentru munca de acasă sunt două dinrte noțiunile despre care vorbesc cei de la Audi, în argumentarea deciziei lor de legaliza contractele de muncă cu activitate remote și activitate hibrid. „Avem deja un grad mare de flexibilitate, iar acum angajații Audi pot combina ce este mai bun din ambele lumi: munca remote și biroul”, spune Xavier Ros, responsabil în Consiliul de Administrație pentru HR.

Constructorul din Ingolstadt a anunțat că de la 1 octombrie intră în vigoare noul regulament „Hybrid Working”, pentru ambele locuri de producție ale mărcii, Inglostadt și Neckarsulm. Acesta reprezintă un acord cu angajații în urma căruia aceștia primesc un nivel și mai ridicat de flexibilitate față de ce aveau până cum, astfel încât aceștia sunt liberi să aleagă unde vor să lucreze, fără să aibă zile obligatorii pentru birou. Procedura prevede și un redesign al birourilor, care astfel devin comune, așa cum sunt noile spații de lucru publice, apărute după pandemie.

Practic, angajații Audi își vor alege împreună cu șefii direcți zilele în care vin la birou, cu condiția ca activitățile pe care le desfășoară să fie compatibile cu munca de acasă. „Regulile nu au cerințe specifice și rigide. Asta le oferă angajaților o și mai mare libertate pentru a-și alege modelul de muncă ce li se potrivește pentru stilul lor de viață și pentru a munci într-o manieră proprie și flexibilă”, explică cei de la Audi. „Este o expresie a culturii corporatiste caracterizată prin responsabilitate individuală și încredere”, mai explică Xavier Ros.

Reprezentanții Consiliului Întreprinderii, o structură de reprezentare a angajaților specifică Germaniei, un fel de sindicat cu mai multă autoritate salută noul standard și reamintesc că există angajați care nu vor putea beneficia de acest tip de program, din cauza specificului activităților. Aceștia vor primi în schimb condiții speciale de muncă la birou, cu o regândire a spațiilor de lucru de la uzine. Audi caută soluții pentru flexibilizarea programului schimburilor pentru cei care lucrează direct în producție, crearea de spații de relaxare și acces lărgit la servicii de catering.

Primă „de porc” pentru bugetari şi în 2022. Câţi cârnaţi şi câte jumări poţi să iei cu bonusul de sfârşit de an
Angajații care aleg să lucreze de acasă vor primi de la companie un voucher de 750 de euro, pentru o perioadă limitată (până în iunie 2023) sau de 500 de euro ulterior, pentru a-și cumpăra echipamente IT și mobilier specific, pentru a-și crea condiții de muncă acasă. Decizia Audi vine la finalul unui amplu studiu realizat împreună cu Universitatea din St. Gallen, care a arătat că un program hibrid și flexibil crește încrederea reciprocă dintre angajați și angajator, precum și determinarea angajaților în joburile pe care le au de îndeplinit.